Ieri, 23 iulie, Parlamentul a găzduit o masă rotundă „Parlamentul și societatea civilă: dialog și parteneriat pentru un proces bugetar transparent în Moldova”, se menționează într-un comunicat al Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova.
Scopul acestei întruniri este sporirea transparenței bugetare și participării civice în procesul bugetar prin crearea și consolidarea unui dialog constructiv dintre Parlament și societatea civilă.
La masa rotundă au participat atât deputații Parlamentului Republicii Moldova, membri ai Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe și ai Comisiei parlamentare control al finanțelor publice, cât și reprezentanți ai sectorului asociativ și experți din domeniu.
Igor Munteanu, președintele Comisiei economie, buget și finanțe (CEB) a deschis discuțiile cu o precizare, că buna guvernare pornește de la decizii cunoscute și înțelese de către toți cetățenii, de la responsabilitățile guvernanților și de la un mecanism prin care anumite erori comise de către autorități pot fi soluționate rapid, fără crize de putere sau guvernamentală, în format instituțional. Această deschidere către public, responsabilitatea față de hotărârile, proiectele de lege, care sunt deliberate inițial, apoi adoptate prin efortul tuturor legislatorilor este o constantă în atenția noastră.
Comisia parlamentară economie, buget și finanțe și Comisia control al finanțelor publice trebuie să asigure buna funcționare al procesului bugetar, atunci când se adoptă proiectul bugetului pentru anul viitor, când se fac rectificări la buget. La toate aceste joncțiuni sau puncte de cotitură CEB trebuie să asigure pe de o parte buna înțelegere a priorităților, un cadru consultativ cu toate publicurile interesate, legalitatea acțiunilor, și posibilitatea de a vedea în context și întro perspectivă temporală tot ce trebuie să facem în acest moment.
Discuțiile au abordat mai multe subiecte, printre care și asigurarea de către Parlament a transparenței la toate etapele procesului bugetar, organizarea consultărilor publice și implicarea societății civile; precum și recomandările reprezentanților societății civile pentru o transparența bugetară îmbunătățită și o comunicare constructivă și permanentă cu Parlamentul.
Diana Enachi, expert la ”IDIS” Viitorul, a menționat că în cazul prevederilor legale nu stăm atât prost, pentru că avem legea și prevederi care menționează atât transparența, participarea, cât și bugetele participative și implicarea cetățeanului, totuși foarte prost stăm la implementarea acestor legi și inacțiunea responsabililor care nu aplică principiile bunei guvernări în finanțele publice și procesul bugetar.
Esențial pentru orice Comisie este continuitatea și memoria instituțională, dacă nu ar exista cel puțin unul dintre aceste elemente – comisiile parlamentare nu ar putea să funcționeze. Iar această memorie instituțională ține de consultanții din comisii, care au experiența personală și experiența comisiei, ca să asigure politicienilor suficient backup, suficientă susținere tehnică și legală, economico-financiară pentru a nu comite erori care au consecințe grave asupra procesului bugetar și interesului public.
În cadrul fiecărei comisii există câteva grupuri de publicuri țintă – partenerii instituționali, ce presupune toate branșele, instituțiile statului implicate în procesul bugetar, dar și cetățenii – prin audieri, consultări ce sunt extrem de importante.
Scopul CEB este de a asigura un cadru legal, de a promova politici de dezvoltare durabilă și creștere economică, politici fiscale, vamale, politica financiar-creditară, bancară, activitatea investițională, piața valorilor imobiliare. Toate acestea se realizează prin intermediul supravegherii regulatorilor.
Igor Munteanu, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, a ținut să precizeze că noul Parlament și-a început activitatea cu acel subiect important de recunoaștere a statutului de Stat capturat. Republica Moldova trece printr-o perioadă specifică de constrângeri, care nu au fost planificate, constrângeri instituționale la care noi trebuie să facem față pentru a reveni la normalitate instituțională și la reforme care au fost înghețate. Cartahena încă nu a fost demolată, Cartahena înseamnă un sistem corupt bazat pe rețele clientelare construite în jurul intereselor oligarhice.
CEB de la începerea acestei sesiuni, practic după 20 iunie, a participat la adoptarea a 62 de acte legislative, a prezentat 25 de rapoarte, 3 corapoarte, 31 de avize, au fost adoptate 5 proiecte de Lege în ambele lecturi, promovate de comisia noastră și anume Legea nr.84 cu privire la asigurări, Legea nr.86 amendamente la Codul Vamal (anularea și lichidarea duty free în regiunea Transnistreană), Hotărârea Parlamentului cu privire la auditul conformității deetatizării proprietății publice și a privatizărilor pe anii 2013-2019, Hotărârea Parlamentului nr. 122 cu privire la moratoriul asupra proceselor de privatizare a bunurilor publice și Legea nr. 90 cu privire la modificarea art.17 din Codul Fiscal – despre e-factura.
Concomitent cu funcționarea CEB, mulți dintre deputați activează și în Comisia specială de anchetă (C51) cu privire la evaluarea privatizărilor, concesionărilor, precum și parteneriatelor public-private. Această Comisie (C51) a venit să reordoneze procesul de privatizare, să creeze legitimitate și legalitate în cazul deciziilor pe care Statul le ia cu privire la bunurile supuse privatizării.
Participanți la discuții au ajuns la concluzia, că este binevenită și utilă crearea unei platforme bugetare permanente între Parlament și societatea civilă, cu participarea Comisiei de profil. Autoritățile trebuie să fie deschise și transparente cu cetățenii, să conștientizeze necesitatea acestui lucru, și această prevedere legală să nu fie percepută doar ca o doleanță a cetățenilor.
Organizatori ai evenimentului: Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC), cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
