Planificarea bugetului municipiului Ungheni pentru anul 2018 a făcut mare zarvă în rândurile cetățenilor, care s-au prezentat joi, 7 decembrie, la audierile publice. Deși regulamentul audierilor publice prevede înregistrarea pentru a lua cuvânt cu anumite sugestii, de această dată regulile au fost date peste cap, iar cetățenii și-au vărsat toate ofurile.
Primele scântei au apărut după revolta ungheneanului care s-a prezentat Vitalie. Deși problema cu care venise acesta ține de responsabilitatea Consiliului Municipal, care s-a ocupat de reparația capitală a străzii Ion Creangă, bărbatul și-a expus părere referitor la neregulile la efectuarea lucrărilor. „S-a scris peste tot că cică această stradă a fost reparată capital, realitatea însă este alta. Ei pe hârtie pot să scrie ce le convine, dar ce se face noi vedem bine. Singurul lucru nou ce s-a întâmplat sunt bordurile, iar în rest au pus doar un înveliș asfaltic de 5-6 cm deasupra celui care exista deja. Valurile au rămas la locul lor, iar dat fiind faptul că nu există nicio aderență între cele două straturi, după această iarnă, gropile vor apărea din nou. O reparație capitală presupune o altă tehnică, dar la noi s-a făcut așa o obișnuință ca atunci când se face ceva, se scrie altceva. Bine că poate îndura hârtia tot ce se scrie, dar noi, oamenii, nu suntem orbi”, s-a revoltat acesta.
Agitația a luat amploare atunci când bărbatul a atins și unul din subiectele sensibile, cartierul Dănuțeni. Vitalie a acuzat primăria de neglijență totală față de acest cartier, ai cărui locuitori trăiesc ca în tundră și beznă, precum spune dânsul, deși plătesc toate contribuțiile către municipiu. „Am 14 ani de când locuiesc în cartier și pentru prima oară văd cum se face un traseu de la A și până la Z pe strada Petru Rareș. Dar în rest s-au făcut drumuri în variantă albă, ele au devenit mai rele decât au fost. Dacă veniți în cartier, trebuie să vă luați cizme de pescuit. Eu am făcut demers măcar să se ilumineze străzile. Stau câini vagabonzi pe drumuri, iar lumea vine noaptea pe întuneric de la muncă. Tot ni s-a promis de la an la an și de la o alegere la alta, dar rezultat nu am mai văzut”, a mai spus dânsul.
Un alt cetățean, o altă durere. Gheorghe spune că este deranjat de faptul că pentru istoria orașului, pentru muzeu se oferă o sumă atât de simbolică. Dânsul mai vine cu sugestia ca an de an, atunci când vin marile caruseluri în oraș, să se elibereze și bonuri fiscale odată cu biletele, iar impozitele respective să fie direcționate și către muzeu. Potrivit acestuia, municipiul dispune de câțiva mari agenți economici, cum ar fi SA „Covoare-Ungheni” și Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”, care ar putea contribui cu mai mult. Totodată cetățeanul a mai atins și subiectul legat de noul statut de municipiu, care ar fi trebuit să contribuie cu venituri mai mari.
Referitor la aceasta, Tatiana Pavliuc, contabila-șefă a primăriei, spune că, din păcate, statutul de municipiu pănă la momentul actual nu a favorizat cu nimic, iar în acest sens, deși au fost înaintate demersuri, încă se mai așteaptă răspuns. La fel ca și pănă acum, procentul de defalcări în buget a rămas cel de 20%.
Date privind bugetul municipiului pentru 2018
Potrivit Tatianei Pavliuc, bugetul municipiului pentru anul 2018 este de 71738,0 mii lei, iar cheltuielile totale fiind în sumă de 68883,0 mii lei. A fost preconizat rambursarea împrumuturilor bancare de 2 milioane care au fost luate pentru investițiile capitale ce s-au făcut. În ceea ce privește veniturile bugetare, apoi acestea sunt în creștere față de anul 2017 cu aproximativ un procent. Anumite creșteri se observă la mijloacele speciale care sunt încasate de la instituțiile subordonate primăriei din activitatea lor cu 0,77 % și taxa pentru patenta de întreprinzător de până la 1%. Cele mai mari venituri sunt în urma defalcărilor de la impozitul pe venit, respectiv acestea constituie 20% din veniturile totale din teritoriu. Pentru anul viitor se preconizează o scădere a încasărilor din urma vânzărilor apartamentelor neprivatizate, precum și a terenurilor.
Din totalul de cheltuieli circa 50% sunt alocate învățământului atât școlar, cât și preșcolar. Mai puține mijloace sunt direcționate către secția construcții, gospodărie comunală și drumuri, respectiv 3 milioane 752 mii de lei, deoarece va fi restituit împrumutul pentru reparația a doua drumuri din centrul orașului și cartierul Tineretului, care s-au făcut în 2017. Pentru amenajarea orașului de asemenea sunt mai mici alocările, fiindcă în bugetul din 2017 au fost incluse granturile obținute pentru amenajarea parcului central.
Cu referință la rezervele din buget, apoi acestea vor fi direcționate către iluminatul stradal în cartierele periferice ale orașului, Dănuțeni și Berești, precum și pentru activitățile culturale în legătură cu modernizarea Centrului multifuncțional în cartierul Berești. Dacă e să vorbim la general, practic acesta este un buget de consum fără investiții capitale majore în anumite structuri ale orașului.
Eduard Hîrbu, specialist în cadrul Institutului de Dezvoltare Urbană, care, de altfel, a și organizat audierea, a ținut să precizeze că cele mai mari cheltuieli ale bugetului țin de învățământul preșcolar. Dânsul a menționat că dacă acest domeniu ar fi scos din responsabilitățile primăriei, capacitățile acesteia s-ar dubla pentru acoperirea altor necesități, care sunt din ce în ce mai mari. Tatiana Pavliuc a menționat că pentru un an întreg cheltuielile per copil sunt de 16 mii 790 de lei, pe când un părinte în mediu achită o plată anuală de 900 de lei, restul fiind suportat de primărie. În aceste costuri sunt incluse salariile personalului, impozitele, asigurarea socială și medicală, serviciile comunale, alimentația și alte cheltuieli.
