La ultima ședință din acest an, deputații socialiști, cei din partidul „Șor” și din platforma „Pentru Moldova” au modificat Codul serviciilor media audiovizuale și au permis retransmiterea programelor informative și analitice ale posturilor de televiziune din Federația Rusă, care erau interzise până atunci. Imediat după publicare amendamentelor în „Monitorul Oficial”, televiziunile controlate de PSRM au început să retransmită știrile și emisiunile informative ale unor posturi TV din Rusia, recunoscute la nivel european ca portavoce ale propagandei pro-Kremlin.
În 2018, deputații au completat legislația cu o prevedere, prin care a fost interzisă preluarea programelor audiovizuale cu un conținut informativ, analitic, militar și politic din statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, Federația Rusă fiind una din aceste țări. La aproape trei ani de la adoptarea acestor modificări, deputații socialiști, cei din „Pentru Moldova” și din Partidul „Șor” au amendat Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât posturile de televiziune și radio pot retransmite emisiunile informativ-analitice din țările care nu au ratificat Convenția europeană. Președintele comisiei parlamentare pentru mass-media și unul dintre autorii proiectului, deputatul socialist Adrian Lebedinschi argumentează modificarea legii prin solicitările din partea cetățenilor. „Din cauza legii vechi, cam 30% din populația Republicii Moldova a renunțat la televiziunile naționale și au trecut la televiziunile prin Internet. Noi avem sute de solicitări de la oameni care și-au dorit să aibă acces la aceste televiziuni”, afirmă A. Lebedinschi.
Lege votată în grabă, fără consultări publice
Întrebat dacă a ținut cont și de opinia societății civile și a organizațiilor din domeniul mass-media, deputatul PSRM spune că proiectul de lege a fost supus consultărilor publice pe site-ul Parlamentului și nu organizațiile neguvernamentale trebuie să decidă ce conținut trebuie să ajungă pe ecranele moldovenilor. Reamintim că ONG-urile de media au criticat dur proiectul de lege privind amendarea Codului serviciilor media audiovizuale care prevedea și alte modificări periculoase pentru dezvoltarea audiovizualului autohton, cerând retragerea proiectului din procedura legislativă.
Graba cu care au fost adoptate aceste modificări și neimplicarea în discuții a mai multor părți interesate a fost criticată și de Delegația Uniunii Europene în R. Moldova. Într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook, Delegația UE afirmă că „orice modificări care țin de presă ar trebui să se bazeze pe consultări ample (…) care implică mass-media, societatea civilă și alte părți interesate relevante și trebuie luate în considerare cele mai bune practici internaționale și accesul cetățenilor la informații”.
În 2017, Asociația Presei Independente (API) a realizat monitorizarea de conținut a posturilor de televiziune retransmise din Federația Rusă, iar potrivit concluziilor generale, aceste posturi transmiteau mesaje propagandistice şi manipulau constant opinia publică prin „prezentarea exclusivă a subiectelor sensibile din perspectiva vinovăției Occidentului, în primul rând a SUA, NATO și UE, pentru escaladarea conflictelor militare și a tot ce se întâmplă negativ în regiune sau în lume”.
Letonia și Lituania au interzis postul rusesc RT
În ultimii ani, Uniunea Europeană și unele state membre UE și-au intensificat lupta împotriva dezinformării și a propagandei. În 2016, Parlamentul European a adoptat Rezoluția referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa, prin care s-a exprimat „profunda îngrijorare de extindere rapidă a activităților inspirate de Kremlin în Europa, inclusiv dezinformarea și propaganda prin care urmărește să mențină sau să extindă influența Rusiei și să slăbească și să divizeze UE”. În Rezoluția referitoare la ingerințele electorale externe și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene,adoptată de Parlamentul European la 10 octombrie 2019,UE recunoaște: „campaniile de dezinformare ale Rusiei e principala sursă de dezinformare în Europa”.
Unele state membre UE au luat măsuri de contracarare a propagandei pro-Kremlin prin interzicea difuzării unor posturi de televiziune. Astfel, în iunie 2020, canalul RT (Russia Today) a fost interzis în Letonia, Consiliul Național pentru mass-media electronică din această țară motivând că directorul acestei televiziuni, Dmitri Kiselev se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene din martie 2014, fiind acuzat de promovarea propagandei în sprijinul anexării ilegale a Crimeii. La scurt timp, o decizie similară a fost luată și de Comisia Guvernamentală de Radio și Televiziune din Lituania.
Să folosim „sita” minții!
Expertul media Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), spune că cel mai bun antidot contra propagandei, dezinformării și manipulării este gândirea critică și doar dezvoltarea ei ar ajuta oamenii în lupta contra propagandei. „Propaganda este periculoasă până se „întâlnește” cu gândirea critică. De îndată ce este deconspirată, propaganda nu mai este propagandă. Dacă „înghițim” de-a valma toată informația ce ni se bagă pe gât, fără s-o trecem prin „sita” minții or, altfel spus, prin filtrul gândirii critice, această informație ne va încâlci gândurile în așa hal, încât vom începe să gândim cu gândurile altcuiva, ale unor anonimi care vor să ne manipuleze”, afirmă expertul. Ion Bunduchi le recomandă oamenilor să analizeze critic toate produsele media, indiferent că sunt autohtone sau străine.
