Candidaţii la funcţia de primar al oraşului Ungheni au participat, pe 27 mai, la dezbaterile electorale organizate de către ziariştii de la UNGHIUL. Cu toate că au fost invitaţi toţi concurenţii electorali, au acceptat să vorbească despre planurile lor din programul electoral Alexandru Ambros de la Partidul Liberal Democrat din Moldova, Petru Langa de la Partidul Democrat din Moldova, Ion Scutaru de la Partidul Liberal şi Viorel Vrabie de la Partidul Popular din Republica Moldova. Ghenadi Mitriuc de la Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a invocat că este foarte ocupat, căci, în calitate sa de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, toată săptămâna se află în capitală. Vladimir Popovici de la Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi-a cerut scuze, spunând că la ședinţa biroului politic al partidului s-a luat o decizie: să nu participe la nicio întrunire provocatoare. Cel de-al șaptelea candidat la funcţia de primar al orașului Ungheni, Iurie Toma, a fost înregistrat doar la 29 mai.
Participanţii dezbaterilor au răspuns la un şir de întrebări, fiind puse în discuţie mai multe probleme cu care se confruntă localitatea.
Domnule Alexandru Ambros, cetăţenii spun că pe perioada unui mandat nu îşi cunosc la faţă aleşii, adică, consilierii orăşeneşti. De ce se întămplă așa şi cum vedeţi această apropiere în următorii patru ani?
Ambros: Sunt de acord că oamenii trebuie să cunoască că aleg nu doar primarul, dar şi consiliul local, fie că este orăşenesc sau sătesc şi, desigur, consiliul raional. Ei primesc votul cetățenilor pentru a-i reprezenta în structura legislativă. Trebuie să recunoaştem că nici consilierii nu au mers des în teritoriu, ceea ce erau obligaţi să o facă, dar nici cetăţenii noştri nu au manifestat interes mare faţă de şedințele consiliului orăşenesc. Consilierii nu trebuie să fie prezenţi doar la şedinţe, dar să manifeste activism şi în viaţa comunităţii care i-a ales. În viitorul mandat, dacă voi fi ales de cetăţeni, voi veni cu propunerea ca toți consilierii să lucreze pe câteva dimensiuni: pe domenii, în plan geografic şi, desigur, general.
Vrabie: Aş dori ca trimestrial consilierii locali să dea o dare de seamă în faţa alegătorilor. Atunci, oamenii ar vedea ce au realizat, dar ar colecta şi propuneri pentru viitor.
Scutaru: Nu cred că cetăţenii nu îşi cunosc consilierii. Doar atunci când candidaţii la funcţia de primar merg la întruniri cu alegătorii sunt însoţiţi de primele persoane înscrise în lista consilierilor.
Langa: Cetăţeanul nostru subînţelege administraţia publică doar în persoană primarului. Consilierii nu conştientizează încă rolul pe care îl au. Căci iniţiativa de a promova proiecte de decizii o are nu numai primarul, dar şi consilierii şi e de datoria lor să se documenteze nu doar din rapoartele pe care le prezintă primarul sau viceprimarii, dar și să se autoinstruiască. Atunci când cetăţenii fac alegerea, trebuie să ţină cont şi de calitatea consilierilor incluşi pe lista unui partid.
Domnule Ion Scutaru, sunteţi unul din cei mai tineri candidaţi la funcţia de primar. După părerea dvs. ce poate fi întreprins pentru a reduce migraţia tinerilor, dar și să îi convingem să rămână în oraş?
Scutaru: Nu trebuie să trădăm ideea că oraşul Ungheni trebuie să fie oraş european. Sloganele „Ungheni – oraş european” sau „Moldova – ţară europeană” trebuie să fie respectate, altfel vom fi mai credibili în faţa investitorilor. Ei vor investi doar atunci când nu vor avea careva temeri în schimbarea parcursului european, iar aceasta înseamnă locuri de muncă, diminuarea migraţiei, acumularea experienţei de către tinerii specialişti.
Vrabie: Aş menționa creşterea salariilor tinerilor specialişti, dar şi o stabilitate. Unica problemă pentru cei plecaţi peste hotare şi care doresc să revină, este frica faţă de viitorul acestei ţări. Ei spun că ar veni în ţară, dacă salariul minim ar fi de 500 de euro. Dar un salariu mare îşi pot permite să plătească foarte puţini agenţi economici. De ce? Fiindcă nu este stabilitate economică şi nici politică.
Ambros: De ce are nevoie o persoană din ţara şi oraşul său ca să nu plece? De un loc de muncă, şcoală, grădiniţă cu toate condiţiile, şcoală de arte, sport, muzică… Dacă are un copil cu nevoi mai speciale, atunci e necesar un centru de plasament. Să nu uităm de persoanele în etate – aici trebuie să fie și un centru de reabilitare, iar pentru tineri – un centru pe interese. În acel moment când vom face să avem drumuri bune, condiţii de a se odihni şi de a se distra, atunci oamenii nu vor pleca. Noi nu putem asigura remunerarea pe care şi-o doresc tinerii. În schimb, remunerarea muncii lor poate să vină odată cu creşterea capacităţilor lor. Sloganul Ungheniului este „Oraş mic cu inimă mare”, asta şi presupune să prestăm servicii tuturor categoriilor de cetăţeni. Cetăţenii nu trebuie să importe nimic din afară şi la categoria mărfuri, şi la categoria servicii. Apropo, oraşul nostru este unul dintre puţinele din republică cu cel mai înalt nivel de natalitate.
Vrabie: Migraţia nu este doar o problemă a primăriei, dar este una de nivel naţional. Şi ar trebui să se implice și autorităţile centrale.
Langa: Pentru ca tinerii să se menţină pe loc, trebuie să simtă că sunt importanţi. Politicele promovate de autorităţile locale trebuie să fie îndreptate pentru a atrage activ tineretul în viaţa socio-economică a comunităţii.
Domnule Petru Langa, vom aborda o problemă care afectează în mare parte persoanele în etate, a acelor care locuiesc în blocurile cu multe etaje şi locuinţele cărora au fost decuplate de la sistemul centralizat de încălzire, ei nu îşi pot permite instalarea unei minicentrale termice. Care ar fi soluţiile pe care le-aţi propune?
Langa: Odată cu gazificarea localităţii şi acceptarea ca în blocurile cu multe nivele să fie instalate minicentralele termice, sistemul care îl gestiona primăria de asigurare cu agent termic a rămas restant, nu doar la calitate, da şi la preţul serviciilor. Deci, odată cu separarea oraşului de la sistemul vechi, pentru fiecare cartier s-ar fi putut construi o centrală. Însă acest proces nu mai poate fi restabilit. E nevoie doar de reorganizarea în ansamblu a fondului locativ. Trebuie să vedem cum îşi fac lucrul asociaţiile proprietarilor de locuințe. Am putea pentru persoanele din grupul de risc, care au un venit mic, din sursele proprii şi din fondul de susţinere a populaţiei acordarea unui ajutor material. Să gestionăm banii în aşa fel ca să ajungă cu adevărat la cei care au cea mai mare nevoie de ei.
Ambros: Cu toate că asistenţa socială nu este în competenţa autorităţilor de nivelul I, am oferit anumite sume de bani persoanelor vulnerabile din oraş. Nu am încercat să îi plasăm pe toţi într-o categorie, adică toţi pensionarii să primească bani. Banii ajung la cei care au nevoie de ajutor, care trăiesc greu şi nu se pot descurca de unii singuri. Totuşi, ceea ce am putea face, este ca să se micșoreze consumul de agent termic prin termoizolarea blocurilor, folosind tehnologiile noi. Autoritatea publică trebuie să vină cu o iniţiativă, căci ţările din UE au beneficiat de fonduri europene pentru izolarea clădirilor. Pe viitor, trebuie să fie facut acest lucru.
Domnule Viorel Vrabie, cum vedeţi reorganizarea formei de gestionare a fondului locativ, pentru ca să îi motivăm pe cetăţeni să aibă grijă de patrimoniul comun?
Vrabie: Atunci când acoperişul blocului este ciuruit şi plouă în apartamentele de la etajul nouă, restul locatarilor crede că aceasta este doar problema etajelor de sus. Ar trebui de găsit o soluţie, căci ei nu se simt proprietari pe deplin, nu îşi dau seama că trăiesc sub acelaşi acoperiş, că scara, liftul, subsolul sunt comune şi trebuie întreţinute. Poate de făcut nişte seminare, de a-i convinge, poate ar trebui să fie gestionat de primărie fondul locativ.
Ambros: Cred că trebuia adresată întrebarea mie, deoarece ea figura în platforma mea electorală din 2011. Atunci mi-am pus ca sarcină să reformăm sistemul de gestionare a fondului locativ. În patru ani nu s-au făcut prea multe schimbări. Noi nu putem să vedem altă formă de gestionare a fondului locativ decât prin asocierea locatarilor. Avem nevoie de o asociaţie comună, cu o singură administraţie, personal tehnic, contabilitate. Am făcut încercări, dar nu am reuşit. În derulare acum este un proiect-pilot: am identificat două case, care necesitau intervenţii imediate. Acestea sunt blocurile de pe strada Unirii 3A (Ungheni-Vale) şi Eminescu 55. Pe locatarii de pe strada Unirii i-am convins, deja ei au o asociaţie, iar astfel vom arăta prin exemplul lor că sistemul funcţionează. La moment, au loc lucrări de reparaţie capitală a acoperişului.
Langa: Putem prelua experienţa ţărilor vecine. Să nu uităm că nici cetăţeanului nu îi putem da cu de-a sila forma de gestionare. El încă nu percepe multe lucruri, de aceea este de datoria noastră să îi asigurăm libertatea de a alege forma de gestionare.
Domnule Ambros, la moment se desfăşoară lucrări de reparaţie a drumurile de la periferia oraşului. Ştim că banii sunt dintr-un împrumut bancar în sumă de 5 mln. lei. Nu credeţi că este o povară pentru bugetul primăriei, doar banii trebuie întorşi, şi încă cu dobândă?
Ambros: Acele administraţii care nu iau credite, nu au ajuns încă la nivelul de dezvoltare pentru ca să dorească să facă ceva. Aşa se face şi într-o afacere, important e să îţi calculezi veniturile şi cheltuielile. Nu este un risc, căci nu suntem la primul credit. Primăria întoarce creditele luate şi de fostele autorităţi, inclusiv şi pentru centralele termice. Am venit cu această iniţiativă către consilieri, pentru că am hotărât că un oraş care se respectă nu trebuie să aibă drumuri de ţară. Deci, ceea ce mi-am propus în 2011, am îndeplinit: să nu existe nici un drum de ţară în oraş, să fie reparate cel puţin în variantă albă. Proiectul este realizat în proporţii de 80 la sută, ceea ce înseamnă că până la toamnă vom avea mai multe drumuri în variantă albă.
Domnule Scutaru, ce ar putea întreprinde autoritatea publică pentru a asigura în oraş un mediu de afaceri atractiv?
Scutaru: Un investitor vine atunci când este o infrastructură dezvoltată: drumuri, sistem de gazificare şi apeduct în diferite regiuni ale oraşului. Dacă toate sistemele tehnice sunt bine puse la punct, atunci şi investitorului îi vine mai uşor să îşi pornească o afacere.
Domnule Langa, în platforma electorală aţi menţionat că ar fi bine să avem şi un monitor oficial orăşenesc. Credeţi că sunt puţine surse de informare, pentru a asigura o transparenţă decizională mai bună?
Langa: Nu că nu am încredere în mass-media, dar ar trebui ca informaţia să vină din prima sursă. Aceasta înseamnă să găsim şi alte oportunităţi ca procesul decizional să fie cât mai transparent. Cetăţeanul trebuie să ştie cum este executat bugetul, cum se repartizează banii. Dar şi consilierii trebuie să meargă în teritoriu ca să îi informeze cu ceea ce se întâmplă în primărie, căci cetăţeanul poate interpreta lucrurile. Îmi doresc ca informaţia veridică să ajungă la cetăţean cât mai repede şi cât mai calitativ.
Ambros: Urmează să fie implementat un proiect care are ca scop ca şedinţele consiliului orăşenesc să fie înregistrate, apoi plasate pe site-ul primăriei. Deci, din orice colţ al lumii se va putea urmări online sau în înregistrare activitatea consilierilor locali.
Domnule Vrabie, piaţa centrală este una din cele mai mari dureri de cap atât al administraţiei oraşului, cât şi pentru locuitori.
Vrabie: Da, e o întrebare cu multe semne de întrebare, căci chiar dacă vom crea toate condiţiile pentru activitate, numaidecât se vor găsi din cei care vor practica comerțul în stradă. Noi nu avem piaţă, ci un târg.
Ambros: Nu trebuie să ne axăm doar pe piaţa centrală. Noi trebuie să găsim alternative. O soluţie ar fi crearea unei reţele de pieţe agroalimentare de tip închis. Ar trebui să fie deschise câte o piaţă în fiecare cartier al oraşului. Aici oamenii vor putea procura produse direct de la producători, la preţuri mici şi doar ecologice. Aceste piețe ar trebui gestionate de primărie.
De ce alegătorul trebuie să voteze pentru candidatura dvs.?
Ambros: Am acumulat experienţă suficientă în cei opt ani, nu sunt un om al vorbelor, dar al faptelor concrete. S-au făcut multe lucruri bune, vizibile, dar mai avem încă foarte multe de făcut. Am creat deja foarte multe parteneriate naţionale şi internaţionale, suntem parteneri credibil pentru foarte multe fonduri de investiţii, avem numeroase proiecte depuse, care îşi aşteaptă finanţarea pe viitor. Tot ce am făcut până acum împreună este doar un început.
Scutaru: Sunt cel mai tânăr candidat, deci sunt energic. Avem în programul nostru stipulate planuri reale de realizat, nu fantastice.
Langa: Abordăm funcţia de primar ca o funcţie responsabilă care necesită şi profesionalism, lucru care l-am demonstrat de-a lungul celor 16 ani de când sunt în administraţia publică în diferite poziţii. Mereu mi-am adus contribuţia la dezvoltarea oraşului prin mai multe proiecte. Problemele localității pot fi rezolvate doar împreună cu cetăţenii.
Vrabie: Cer susţinerea locutorilor pentru că sunt o persoană tânără, ambiţioasă, care are frică şi stimă de Dumnezeu. Chiar dacă nu am multe realizări, totuşi una din cele mai mari este familia sănătoasă, cu doi copii frumoşi. Sunt unul dintre cei care a rămas acasă şi vrea să schimbe lucrurile spre bine, îmi doresc un oraş frumos, un viitor bun.
Pe site este plasată înregistrarea audio a dezbaterilor electorale cu candidaţii la funcţia de primar al oraşului Ungheni.
