Fiecare concurent electoral înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie afirmă că își dorește să ajungă președinte de țară. Pe lângă promisiunile lansate, candidații recurg la tot felul de tactici pentru a deveni cât mai convingători în fața alegătorilor, astfel încât aceștia să pună ștampila „Votat” anume în dreptul lor în buletinul de vot. Agenția de presă IPN a contactat o echipă de experți pentru analiza comportamentului celor opt aspiranți la fotoliul de președinte, în ordinea înregistrării, și a acțiunilor la care recurg aceștia pentru a-și crea o imagine favorabilă: Nr.4 Igor Dodon, candidat independent.
Ion Tăbârță, comentator politic, menționează că decizia de a candida independent este o mișcare de camuflare și nu o situație reală. În toți acești patru ani de mandat, Igor Dodon a încercat să se erijeze cum că nu are nimic cu Partidul Socialiștilor, cu toate că uneori, fără să vrea, recunoștea că cea mai bună echipă o făcea cu PSRM. „Este o tactică de a spune că este independent – că toți au susținerea partidelor politice, dar el nu. Însă este puțin credibil pentru marea majoritate sau, cel puțin, pentru cei care urmăresc fenomenele politice și cei care sunt imparțiali. Dar pentru o parte din electorat acest mesaj poate să prindă. Mai ales că va veni cu acest mesaj pentru electoratul filorus, care este cumva influențabil de sursele de informare în masă în limba rusă, care actualmente se canalizează pe persoana lui Igor Dodon”, spune Ion Tăbârță.
Despre bilingvismul de care face uz, Ion Tăbârță spune că astfel, din start, are un avantaj, la fel cum îl avea anterior Partidul Comuniștilor. Acel electorat sau vot etnic, care reprezintă în jur de 20%, îi revin lui. Într-un moment dat, pe această filieră venise și Ilan Șor, dar el totuși mergea pe electoratul nostalgic sovietic. Igor Dodon vine cu mesaje că trebuie să cunoaștem și limba rusă, și invers, și insistă pe aceste mesaje anume pentru a-și mări spectrul electoratului pe care vrea să-l capteze.
În ceea ce ține de limbajul simplist, cu rusisme, metafore, le folosește, dar există o diferență între el și alți politicieni, cum ar fi de exemplu Renato Usatîi sau Vladimir Voronin. Or, în cazul ultimilor doi există o anumită carismă naturală. La Igor Dodon este evident că e o consultanță polit-tehnologică. Are el un avantaj, pe care nu îl au alți politicieni, el tot vorbește simplu, pe înțelesul oamenilor simpli, și datorită acestui fapt poate veni în fața oamenilor cu mesaje și să fie înțeles. Dar, în momentul în care încearcă să vină cu aceste metafore, replici, neavând această naturalețe, arată bădărănește. Aceste glume de multe ori sunt de prost gust, denotă aroganță, fudulie pur moldovenească sau chiar acel provincialism care, din păcate, mai este caracteristic pentru o parte de societate, notează comentatorul politic.
Cât despre anunțul că renunță la panouri, el are acum atâtea televiziuni, că nu are nevoie de ele, spune Ion Tăbârță. „Domnia sa are multiple televiziuni. Televiziunea publică își arată obediența față de domnia sa mai ceva decât și-o arăta față de domnul Plahotniuc. Imagini de la Mitropolie. Are pârghii informative și administrative pentru a se promova și a se pune în prim plan”, remarcă expertul.
Componenta religioasă a fost și este foarte importantă pentru Igor Dodon. Și el de la începutul proiectului său politic, acesta a mers mereu pe această latură religioasă – vizite la locașuri sfinte, pe muntele Athos, familia tradițională etc. Și chiar și pe timp de pandemie, premierul era cel care venea cu mesaje dure, dar Igor Dodon nu a venit cu niciun mesaj față de întrunirile cu caracter religios.
Cu lansarea în campanie pe un șantier – a vrut clar să arate o Moldova în construcție, care are viitor, că mergem înainte, însă nu a fost prea convingător. Și acel plan de a transforma țara în șantier a cam eșuat, este de părere Ion Tăbârță.
Valeriu Pașa, expert „WatchDog.MD”, consideră că Igor Dodon încearcă să expună la maxim tot cu ce se poate lăuda. Face foarte multe promisiuni. Este nevoit să vină cu multe explicații, cu argumente, de ce nu i-a reușit și de ce nu a făcut cam nimic din ce a promis. „Vine pe acest discurs pro-rus, poate undeva mai latent, și încearcă să-și fidelizeze electoratul pro-rus, având și susținerea practic deschisă a Moscovei în acest sens”, menționează Valeriu Pașa.
Igor Dodon evită la maximum să răspundă la orice critici, pentru că nu prea are argumente plauzibile. Se creează impresia că scopul său în primul tur este de a-și consolida la maximym întregul său bazin electoral și de a-l extinde cât poate spre stânga și spre centru. „Cam asta face el, înțelegând, că este ținta atacurilor, practic din partea tuturor concurenților, ceea ce este firesc, el este președinte în funcție”, explică expertul „WatchDog.MD”.
Potrivit lui Valeriu Pașa, Igor Dodon are în spate un bagaj foarte negativ, pornind de la asumarea răspunderii personale pentru gestionarea pandemiei, pentru gestionarea crizei economice, pentru administrarea practic a tuturor treburilor publice, pentru că are răspunderea politică directă pentru ce-a făcut și, mai ales, pentru ce nu a făcut Guvernul Chicu. Este într-o situație destul de complicată.
Aneta Gonța, expertă media, scoate în evidență faptul că Igor Dodon are cea mai mare vizibilitate mediatică printre cei șase candidați și două candidate la funcția de președinte/președintă al/a Republicii Moldova. Un număr important de posturi de televiziune și publicații online îl susțin deschis și îl favorizează masiv pe candidatul independent susținut de PSRM, prezentându-l doar în context pozitiv, oferind detalii despre toate acțiunile sale de campanie, despre întâlnirile cu cetățenii, vizite și participări la diferite evenimente etc.
Se difuzează în direct emisiunea „Igor Dodon răspunde”, în baza căreia ulterior se fac știri, se promovează interviul video cu prima doamnă, se mediatizează pe larg participarea candidatului la sărbătorirea Hramului Chișinăului. Primarul nu uită niciodată să spună în presă că cele mai bune lucruri în oraș se fac la inițiativa președintelui în exercițiu ș.a. Totodată, Igor Dodon are parte și de mediatizare neutră sau mai degrabă defavorabilă, dar într-o măsură mai mică. Prin urmare, echilibrul în acest sens nu este asigurat și balanța înclină, mai degrabă, spre o avantajare mediatică pronunțată a candidatului independent. Eforturile mai multor instituții media de a-i crea și promova o imagine favorabilă lui Igor Dodon sunt considerabile.
„De fapt, în ultimii ani, beneficiarul de informație de la noi a fost obișnuit cu apariții constante și doar pozitive ale lui Dodon în materialele jurnalistice ale unui grup de instituții de presă. Acum însă, ele s-au intensificat și mai mult, inclusiv în online. Mai cu seamă că același candidat este vizat în ultimele zile în investigații jurnalistice de răsunet, care îi știrbesc din imaginea imaculată prezentată în presa care îl susține”, opinează experta.
Potrivit Anetei Gonța, în ultima săptămână de campanie este posibil ca Igor Dodon să-și accentueze aparițiile doar în presa care știe că îl va prezenta în context pozitiv, și va evita expunerea mediatică la posturi TV sau în presa online/scrisă care îl pot pune în dificultate. De asemenea, refuzul de a participa la dezbateri electorale televizate se înscrie în aceeași tactică de precauție, pentru a fi avantajat în materie de imagine.
