Nu este un subiect foarte plăcut cel despre care vreau să scriu, dar nu am ce face, pentru că e necesar. De câți ani orașul nostru Ungheni, care are acum și statutul de municipiu și este considerat cea mai europeană localitate, nu are o toaletă publică? Mi se spune că există două, dar ambele sunt la piață. Că sunt la piață eu știu, dar acest lucru nu rezolvă în niciun fel problema orașului. Mergeam pe strada Romană și a apărut această necesitate, am alergat la Centrul de Sănătate, dar la primul etaj toaleta era închisă, mă temeam că aceeași surpriză mă așteaptă și la celelalte etaje, așa că am decis să alerg la gară. Imaginați-vă această situație: omul trebuie să fugă prin întregul oraș pentru a-și face nevoile.
Cândva în Ungheni era o toaletă vizavi de bibliotecă, dar sub pretextul că s-a vândut teritoriul, a fost închisă în liniște. Dar fiindcă nu s-a construit nimic pe acel loc, m-am gândit că a fost o acoperire pentru închiderea toaletei, deoarece locul nu este foarte potrivit pentru așa ceva – oamenii sunt puțini, în schimb, vor fi nevoiți să sufere din cauza mirosului. Apoi, din câte îmi amintesc, se prevedea construirea unui WC, se pare, la intersecția străzilor Eminescu și Alecsandri. Se planifica ceva grandios. O toaletă sub pământ, iar deasupra să se vândă flori, deci nu ar fi fost mirosuri.
Din păcate, nu am fost în străinătate, nu știu cum s-a rezolvat problema acolo, dar cred că a fost soluționată bine. Desigur, m-am interesat de acest lucru în internet și chiar am ales pentru orașul meu toalete moderne de care sunt instalate pe străzile Berlinului. Vremea toaletelor subterane, întunecoase și cu miros neplăcut a trecut de mult, iar cele din imagine sunt confortabile. Poate ar trebui să-i rugăm pe prietenii occidentali să ne facă cadou câteva toalete? Ce-i drept, tot atunci mi-am imaginat cum se vor comporta oamenii noștri în toaletele de pe stradă și mi s-a făcut rău, mi-am dat seama că v-am scris scrisoarea în zadar.
