Sunt de vârsta a treia, multe am mai văzut în viață. Mi se pare, ori chiar este așa, dar cu fiecare an viața devine tot mai grea. Poate nu pentru fiecare, dar cred că mulți vor fi de acord cu mine. O vreme am lucrat la calea ferată. Mi-a plăcut, pentru că era ordine și disciplină, pentru că feroviarii erau stimați și ei erau o forță. Dar…
Dar ce forță sunt astăzi feroviarii care nu primesc salariul de patru-cinci luni? Ce forță sunt feroviarii, dacă înainte circulau zeci de eșaloane cu marfă pe zi, iar acum dacă trece vreunul e ceva ieșit din comun?
Ce forță prezintă astăzi calea ferată? Încăperile de la cele trei stații – Ungheni, Berești și Unțești – sunt pustii și multe din ele se năruiesc. Unde și unde vezi câte un vagon sau două. Terasamentul e îmburuienit de nu se văd nici șinele de fier.
Eu deseori trec peste liniile de cale ferată de la stația Berești. Nu departe am o bucățică de teren pe care o lucrez. Am obserbat că de mai mulți ani practic nimic nu se face pentru a păstra măcar ceea ce mai există. Bunăoară, liniile pe care circulă trenurile. Traversele din lemn pe alocuri cândva au fost înlocuite cu cele din beton. A fost un lucru bun. Dar au rămas și multe traverse care cu timpul se desfac în două-trei, putrezesc. Se gândește oare cineva la securitatea circulației trenurilor, mai ales a celor de pasageri? Nu cred, acolo sus, la nivel de conducere, au alte ocupații și interese, de business și de partid.
Uitați-vă cum arată calea ferată pe care circulă trenurile de la Berești spre Chișinău, dar nu e mai bună starea căii ferate ce duce spre stația Ungheni (foto nr. 1, 2). Nici nu poți să-ți închipui ce se poate întâmpla la un moment când traversele nu vor mai rezista greutății trenurilor.
Aș mai vrea să amintesc despre un lucru. De câte ori a fost abordată problema despre accesul pasagerilor spre stația Berești? Și în ziar s-a scris despre aceasta de nenumărate ori, că pe timp de noapte, pe ploaie, pe ninsoare oamenii trebuie să ia cu asalt liniile de cale ferată. Am în vedere oamenii simpli, pentru că la aceasta nu se gândesc cei de la guvernare, care se lăfăiesc în limuzine scumpe și păzite de zeci de polițiști. Iar bogații, adică boierii noștri, nu folosesc transportul feroviar.
Calea ferată, mândria noastră de altă dată, acum e pe moarte. Cine o va salva?