Ziua Mondială a Hepatitei este marcată anual pe 28 iulie cu scopul de a crește gradul de conștientizare a hepatitei virale, o inflamație a ficatului, care provoacă boli hepatice severe și cancer hepatocelular.
Tema din acest an este „ Hepatita nu poate aștepta ” și transmite urgența eforturilor necesare pentru a elimina hepatita ca o amenințare pentru sănătatea publică, până în anul 2030. Cu o persoană care moare la fiecare 30 de secunde de o boală legată de hepatită – chiar și în actuala criză COVID-19 – abia așteptăm să acționăm asupra hepatitei virale. Hepatitele virale constituie una dintre provocările de sănătate publică, datorită răspândirii globale, endemicității, morbidității și mortalității crescute, cât și ratei înalte de invaliditate consecutiv cronicizării infecției.
Există cinci tulpini principale ale virusului hepatitei – A, B, C, D și E. Împreună, hepatita B și C sunt cele mai frecvente, ceea ce duce la 1,1 milioane de decese și 3 milioane de infecții noi pe an la nivel global. Virusurile hepatice B și C au afectat 354 milioane de persoane la nivel mondial și circa 14 milioane de persoane în regiunea europeană a OMS, și reprezintă una dintre cauzele principale ale cirozei hepatice – cancer de ficat.
Important de menționat, că unele tipuri de hepatită pot fi prevenite prin vaccinare. Aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în țările cu venituri mici și medii până în 2030 prin vaccinare, testare, tratament precoce și campanii de comunicare și educație. Strategia globală OMS pentru hepatită, aprobată de toate statele membre OMS, urmărește să reducă noile infecții cu hepatită cu 90% și decesele cu 65% în perioada 2016-2030. 9,4 milioane de persoane au primit tratament pentru vindecarea infecției cronice cu virusul hepatitei C, o creștere de aproape 10 ori față de valoarea inițială de 1 milion la sfârșitul anului 2015. 42% dintre copii, la nivel global, au acces la doza vaccinului împotriva hepatitei B la naștere.
Situația în Republica Moldova
Conform datelor statistice naționale, în anul 2020 au fost înregistrate în total 1422 cazuri de hepatite virale, inclusiv 33cazuri forme acute și 1389 cazuri forme cronice. Din totalul cazurilor de hepatite virale înregistrate, 917 (64,5%) sunt hepatite virale B, C și D, 483(34,0%) cazuri purtători de Ag HBs, 10 (0,7%) cazuri hepatită virală A și 12 (0,8%) cazuri alte hepatite virale.
Morbiditatea prin hepatita virală B acută s-a redus de la 10,6 cazuri la 100 mii populaţie în anul 2004 până la 0,12 cazuri în anul 2020, respectiv, prin hepatita virală C acută de la 2,95 cazuri până la 0,45 cazuri și prin hepatita virală D co-infecție și suprainfecție – de la 0,22 cazuri până la 0,00 cazuri. Prevalența hepatitei virale B a sporit de la 976,03 la 100 mii populație în 2017 la 1009,24 în 2020, iar a hepatitei virale C s-a redus de la 441,17 la 421,09 respectiv.
În perioada ianuarie – iunie 2021 au fost înregistrate 4 cazuri cu hepatită virală B acută, 11 cazuri cu hepatită virală C acută, 242 cazuri cu hepatita virală B cronică fără Delta antigen, 29 cazuri cu hepatită virală B cu Delta antigen și 291 cazuri cu hepatită virală C cronică.
În țară este implementat algoritmul de supraveghere epidemiologică al hepatitelor virale B, C şi D acute și noţiunile de caz standard, este accesibilă testarea pentru depistarea precoce a bolnavilor cu efectuarea diagnosticului specific de laborator, se asigură siguranța transfuziilor, donărilor de țesuturi și organe prin testarea tuturor donatorilor; se realizează măsuri în scopul prevenirii transmiterii asociate asistenței medicale și transmiterii asociate consumului de droguri prin injectare. Se realizează prevenirea transmiterii perinatale, inclusiv screening-ul femeilor însărcinate și imunizarea universală a copiilor (nou-născuţi) împotriva hepatitei virale B.
În anul 2020 a fost implementată testarea de screening la hepatitele virale B și C cu teste rapide de diagnostic (TRD), sporind accesibilitatea populație la testare. Pacienții cu hepatite virale B, C şi D au acces la servicii calitative de tratament şi îngrijire continuă, care se realizează în baza Protocoalelor clinice naționale. Tratamentul antiviral al bolnavilor cu hepatite cronice și ciroze hepatice virale B, C, D este accesibil, inclusiv pentru pacienții din penitenciare și se realizează în conformitate cu prevederile actele normative în vigoare. Din momentul inițierii tratamentului antiviral la nivel de republică din noiembrie 2016 până în decembrie 2020 au fost incluși în tratamentul antiviral 22192 pacienți, din care 17820 pacienți cu HCV și 4372 pacienți cu HBV/HDV.
Ca urmare a administrării medicamentelor antivirale au fost tratați 17621 pacienți cu hepatite cronice şi ciroze hepatice virale B, C și D. Respectiv, cu hepatite cronice şi ciroze hepatice virale C – 15836 pacienți, cu hepatite cronice şi ciroze hepatice virale B – 1342 pacienți și cu hepatite cronice şi ciroze hepatice virale D – 443 pacienți. Eficacitatea tratamentului antiviral a fost estimată la 97%.
În grupurile vulnerabile și anume: utilizatori de droguri injectabile, lucrătoarele sexului comercial și bărbaților care practică sex cu bărbați se realizează intervenții de comunicare, informare, educare şi prezentarea beneficiilor vaccinării și testării la hepatitele B şi C în instituţiile medico-sanitare publice, pentru reducerea riscului de infectare.
