Foto: API
„Câinii de pază” ai democraţiei au nevoie de acces la informaţii
În ultimii ani, în Republica Moldova libertatea presei este din ce în ce mai şubredă. Deşi autorităţile susţin că sunt deschise pentru a oferi presei informaţii de interes public, jurnaliştii şi experţii în domeniul media afirmă că îngrădirea accesului la informaţii este printre cele mai grave probleme cu care se confruntă breasla jurnalistică moldovenească.
La 3 mai este marcată Ziua Internaţională a Libertăţii Presei, iar Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) stabileşte anual teme specifice în contextul acestei zile. Dacă în 2015 UNESCO s-a concentrat pe necesitatea unui jurnalism de calitate, respectarea egalităţii de gen în media şi asigurarea securităţii în informaţia digitală, în 2016 tema Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei este „Accesul la informaţie şi la libertăţile fundamentale – Este dreptul tău!”. În dezbaterea acestei teme, se pune pune accentul pe trei aspecte importante: libertatea de informare ca libertate fundamentală şi drept al omului; protejarea libertăţii presei în faţa supravegherii şi a cenzurii; asigurarea siguranţei jurnalismului online şi offline.
Refuzuri şi răspunsuri formale
Jurnaliştii din Moldova nu au libertatea totală de a se informa, pentru ca la rândul lor să poată transmite publicului această informaţie, iar în prezent sunt tot mai frecvente cazurile când autorităţile refuză să răspundă la solicitările de acces la informaţie sau tergiversează intenţionat furnizarea unei informaţii de interes public.
Cu o astfel de situaţie s-a confruntat, după alegerile locale din vara trecută, jurnalista Svetlana Corobceanu de la publicaţia Jurnal de Chişinău. Ea realiza o investigaţie jurnalistică despre averea preşedintelui raionului Edinet, Iurii Garas, însă declaraţia de venituri şi proprietate a acestuia nu era plasată nici pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate, nici pe cea a Consiliului raional Edineţ. Când i-a solicitat alesului local declaraţia, acesta a refuzat s-o prezinte. „Până la urmă, am găsit date despre afacerile lui pe alte căi, însă a durat mai mult. Cetăţenii trebuie să ştie cu ce avere vine demnitarul în funcţie şi cu ce avere pleacă. Lipsa de transparenţă a acestui şi a altor persoane cu funcţii publice ar trebui să-i pună în gardă pe oamenii care îi aleg”, spune Svetlana Corobceanu.
Tudor Iaşcenco, directorul ziarului regional „Cuvântul” din Rezina, confirmă că răspunsurile autorităţilor la cererile de informaţii întârzie sau nu sunt complete: „De mai mult timp, investighez un caz despre construcţia unei clădiri în centrul oraşului Rezina. Am trimis solicitări şi la Inspecţia de Stat în Construcţii, şi la Ministerul Mediului, şi la cel al Dezvoltării Regionale şi Construţiilor, însă am primit nişte răspunsuri formale, care nu elucidează cazul”.
Problemele se agravează, iar autorităţile promit îmbunătăţiri
Experţii în domeniul mass-media le cer guvernanţilor facilitarea accesului la informaţiile de interes public. „Accesul la informaţie devine tot mai problematic, iar taxele încasate de instituţiile publice se măresc. Anul trecut, Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a impus restricţii nejustificate la accesarea unor date care sunt publice în Uniunea Europeană”, a menţionat Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la 3 mai curent, când a fost publicat şi Memoriul privind libertatea presei în R. Moldova pentru perioada 3 mai 2015–3 mai 2016. Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a menţionat că, în ultimul an, problemele vechi în domeniul libertăţii presei s-au agravat, a continuat să se manifeste controlul politic asupra instituţiilor de presă, s-a confirmat concentrarea excesivă a mass-media în mâinile unor patroni-politicieni, iar concurenţa pe piaţa media a fost neloială. În cadrul aceluiaşi eveniment, Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice (APEL), a precizat că autorităţile doar mimează reformele în domeniul media, iar din această cauză are de suferit în cea mai mare parte cetăţeanul care nu întotdeauna este informat obiectiv.
Guvernanţii recunosc că o presa liberă democratizează societatea şi, tradiţional, îşi asumă angajamente pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniu. Într-un mesaj postat pe o reţea de socializare cu ocazia Zilei Internaţională a Libertăţii Presei, premierul Pavel Filip a menţionat că jurnaliştii pot responsabiliza clasa politică. „Azi e ziua în care sărbătorim ziariştii, care fac cel mai mare serviciu societăţii noastre atunci când vin cu critici argumentate la adresa clasei politice. Aşa şi noi putem deveni mai buni şi presa îşi îndeplineşte rolul său în societate”, a scris premierul. Vladimir Hotineanu, deputat şi preşedinte al Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, a declarat că autorităţile vor îmbunătăţi situaţia în domeniul accesului la informaţia de interes public, referindu-se la proiectul de modificare a Legii privind accesul la informaţie, aflat în procedură legislativă, care va obliga autorităţile să ofere informaţia solicitată într-un termen mai scurt. „Cel care nu va prezenta informaţia în termenul stabilit, va avea parte de nişte sancţiuni foarte serioase, inclusiv şi financiare”, a menţionat V. Hotineanu.
Marşul solidarităţii la Chişinău
Pe parcursul lunii mai, organizaţiile neguvernamentale din domeniul mass-media au planificat mai multe activităţi în cadrul Zilelor Libertăţii Presei. La 3 mai a fost organizat un flashmob în faţa sediului Ambasadei Azerbaijanului la Chişinău, astfel jurnaliştii şi organizaţiile neguvernamentale s-au mobilizat să o susţină pe Khadija Ismaylova, jurnalistă de investigaţie condamnată în Azerbaijan
De asemenea, vor fi organizate dezbateri şi campanii tematice, în faţa Parlamentului va fi instalat un panou al ruşinii „Inamicii presei mai 2015 – mai 2016”, iar jurnaliştii vor participa la un Marş al solidarităţii presei.
Uniunea Europeană şi ONU îndeamnă guvernele să asigure libertatea mass-media
Înaltul Reprezentant al UE Federica Mogherini, a transmis o declaraţie cu prilejul Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei, în care confirmă importanţa unei prese independente. „Dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare include libertatea de a căuta, de a primi şi de a comunica informaţii. Acest drept este un element esenţial al guvernanţei democratice şi al dezvoltării. Cetăţenii trebuie să fie informaţi pe deplin pentru a-şi putea forma o opinie şi pentru a participa la procesul decizional care le afectează viaţa. Libertatea de informare contribuie, de asemenea, la o mai bună guvernanţă, deoarece sporeşte transparenţa în afacerile publice şi poate fi utilizată ca un instrument de responsabilizare a guvernelor pentru acţiunile lor, în special în cazul în care accesul la informaţii are ca rezultat dezvăluirea unor încălcări ale drepturilor omului sau a unor practici de corupţie”, se spune în declaraţie. La rândul său, Secretarul General al Consiliului Europei Thorbjørn Jagland, a făcut un apel către cele 47 de state membre ale Consiliul Europei să respecte drepturile jurnaliştilor: „Pentru democraţie este esenţial ca mass-media să-i critice pe cei aflaţi la putere. Pentru asigurarea acestei funcţii de „câine de pază”, jurnaliştii trebuie să beneficieze pe deplin de garanţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Legile privind defăimarea şi punerea lor în aplicare nu ar trebui să aibă un efect descurajator asupra libertăţii de exprimare”. Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a îndemnat guvernele, politicienii, mediul de afaceri şi cetăţenii să se implice în protejarea independenţei mass-media, întrucât, ”fără acest drept fundamental, oamenii sunt mai puţin liberi şi au mai puţină putere”.
