Ediția a II-a a Zilelor Filmului Românesc la Ungheni se anunță una specială, plină de filme valoroase și discuții captivante cu publicul. Evenimentul, care va avea loc pe 23 octombrie, la Palatul de Cultură din Ungheni, face parte din cea de-a 11-a ediție națională a ZFR, un proiect cultural care a devenit deja o tradiție în Republica Moldova. „Zilele Filmului Românesc” își propun să apropie publicul de dincoace de Prut de cinematografia românească de calitate, aducând povești puternice, emoționante și relevante. Anul acesta, spectatorii din Ungheni vor avea ocazia să vizioneze filmele „Tinerețe fără bătrânețe”, regizat de Elisabeta Bostan, și „Morgen”, semnat de Marian Crișan, ambii regizori cu o contribuție importantă la patrimoniul cinematografic românesc. În interviul cu Elena Taragan, PR manager ZFR, urmează să aflați mai multe detalii despre eveniment, ce filme au fost și urmează a fi prezentate publicului, cine au fost și sunt invitații din acest an.
Precizăm că evenimentul ZFR aduce anual cele mai noi și importante filme românești în premieră în Republica Moldova.
Filmele sunt selectate după criteriul valorii confirmate atât de selecţiile în Festivalurile Internaționale de Film consacrate (Cannes, Berlin, Veneția, Locarno, etc.) cât şi de aprecierea criticii de film naţionale şi internaţionale.
ZFR aduce în fața publicului din Chișinău și din alte orașe basarabene atât marile succese ale cinematografiei românești actuale cât și retropsective din istoria filmului românesc.
— Ce ne puteți spune despre ediția II-a a Zilelor Filmului Românesc la Ungheni? Care sunt noutățile față de ediția precedentă?
— „Zilele Filmului Românesc” este un eveniment de anvergură care a devenit deja o tradiție în Republica Moldova. Stimulăm și sprijinim distribuția filmului românesc de calitate dincoace de Prut. Anul acesta desfășurăm a 11-a ediție și, ca și anul trecut, venim și la Ungheni. În această localitate, vom fi prezenți pe data de 23 octombrie, la Palatul de Cultură. Vom proiecta filmele „Tinerețe fără bătrânețe”, film pentru copii, realizat în 1969, de Elisabeta Bostan și „Morgen”, de Marian Crișan. Elisabeta Bostan este o specialistă în ceea ce privește filmele pentru copii. Filmul „Tinerețe fără bătrânețe” este inspirat din basmul lui Petre Ispirescu și conține decoruri frumoase, măști grotești, efecte optice de anvergură. Marian Crișan este un regizor, scenarist și producător român cu multe premii la festivaluri prestigioase. Pelicula „Morgen” a primit patru distincții la Festivalul de Film de la Locarno. Și anul trecut, când ne-am aflat la Ungheni, am prezentat un film pentru copii, „De-aș fi… Harap Alb”, de Ion Popescu Gopo, o ecranizare după clasicul literaturii române, Ion Creangă, și un alt film de Marian Crișan, „Warboy”. Proiecțiile au adunat circa 80 de copii la filmul lui Ion-Popescu Gopo și 70 de adulți la filmul lui Marian Crișan. Sperăm că, și anul acesta, ne vom bucura de public interesat.
— Vor fi invitați speciali – regizori sau actori – care să interacționeze cu publicul?
— La evenimentul de la Chișinău avem foarte mulți invitați. Este vorba despre regizori, actori, producători. La secțiunea tradițională „Focus”, vom prezenta filmele lui Radu Jude, un regizor în vogă și foarte prolific, care anul acesta a realizat nu mai puțin de două filme. Este vorba despre „Kontinental `25”, care pornește de la o poveste aparent simplă, dar reprezintă un comentariu acid, lucid și incomod despre lumea de azi. Și „Dracula”, un film realizat în cheie ludică, o comedie neagră care explorează acest mit cinematografic. Mai propunem la această secțiune și „Film pentru prieteni”, realizat în 2011, care îl are pe Gabriel Spahiu în rol central. Acest actor a jucat, de altfel, în toate filmele lui Radu Jude și va fi prezent la Chișinău pe toată perioada, pentru a participa la secțiunea tradițională Întrebări/Răspunsuri. Avem în program și coproducții R.Moldova-România. Ne bucurăm să perpetuăm prezentarea filmelor realizate împreună de cineaști de aici și de dincolo de Prut. Este vorba despre „Pădurea de molizi” de Tudor Giurgiu și „Comatogen” de Igor Cobileanski, doi regizori consacrați. Ambii vor veni la Chișinău. Va fi aici și coproducătorul din R. Moldova al acestor două filme, Virgiliu Mărgineanu. De asemenea, la proiecția filmului lui Tudor Giurgiu, o avem în calitate de invitată pe marea actriță Coca Bloos. Iar la proiecția filmului lui Igor Cobileanski, ne vom bucura de prezența actriţelor Daniela Nane şi Ada Lupu, actorului Andrei Aradits şi producătorului Cristian Gugu. Avem alte filme noi, debuturi originale. Este vorba despre „Ink Wash”, de Sara Tsorakidis, film reprezentat la Chișinău de producătoarea Floriana Sandu. Și „Nu mă lăsa să mor” de Andrei Epure, și el prezent, alături de producătoarea Ana Gheorghe. Nu va lipsi din program nici propunerea României la Premiile Oscar, „Jaful secolului” de Teodora Mihai. La această proiecție, ne bucurăm să o avem în calitate de invitată pe actrița de origine basarabeană, Macrina Bârlădeanu Gomoi. Discuțiile de după proiecții vor fi moderate de criticul de film Ionuț Mareș, selecționerul ZFR. Vine la Chișinău și regizorul Gheorghe Preda, care își va prezenta, la AMTAP, scurtmetrajele realizate de-a lungul timpului. De asemenea, va veni tânărul critic de film Victor Morozov, care își va lansa la Chișinău cartea „Ecranomanie”, debutul său editorial.
— Ce teme sau mesaje centrale sperați să transmită selecția de filme anul acesta?
— Spectrul de probleme abordate în filmele din anul acesta este mai divers ca niciodată. Spre exemplu, „Pădurea de molizi” de Tudor Giurgiu este o ficțiune care investighează o întâmplare adevărată. Vorbește despre masacrul de la Fântâna Albă, din 1941, un eveniment nefast șters din cărțile de istorie. Un film puternic și emoționant. În „Dracula” de Radu Jude avem o serie de elemente îmbinate reușit. Un Dracula care apare în mijlocul unei greve. O poveste science fiction despre reîntoarcerea lui Vlad Țepeș în Transilvania. O poveste de dragoste. Povești kitsch generate de Inteligența Artificială. „Comatogen” de Igor Cobileanski vorbește despre o problemă de etică care apare într-un anumit context. „Jaful secolului” de Teodora Mihai, scris și produs de Cristian Mungiu, un film cu mare priză la public și la presă, vorbește despre condiția migrantului, despre prejudecăți și despre lupta pentru supraviețuire. „Ink Wash” de Sara Tsorakidis e un film-poem, liric, despre vulnerabilitate dar și despre redescoperirea forței interioare. „Nu mă lăsa să mor” de Andrei Epure e un film cu elemente de absurd, de neverosimil. Iar în ceea ce privește filmele de la secțiunea „Retro”, unde aruncăm o privire retrospectivă asupra clasicilor filmului românesc, prezentăm „Mere roșii”, „Casa dintre câmpuri” și „Secvențe” de marele Alexandru Tatos. Secțiunea de anul acesta este și un omagiu adus lui Mircea Diaconu, un actor de valoare, decedat recent, care joacă în aceste filme. Ei bine, aici vorbim de filme foarte diferite ca subiect, dar care toate construiesc un demers unitar, fiind parte a unei opere potrivnice sistemului, așa cum este ceea ce ne-a lăsat Alexandru Tatos. Iar privitor la scurtmetrajele lui Gheorghe Preda, aici vorbim despre un regizor kafkian, cu filme experimentale, pe alocuri mai puțin înțeles de marea masă.
— Cum se implică comunitatea locală în organizarea acestui eveniment?
— În organizarea evenimentului „Zilele Filmului Românesc” avem o serie de parteneri care ne sprijină în fiecare an. Comunitatea locală se implică uneori mai mult, alteori mai puțin. Am avut ediții când primarul le-a pus la dispoziție copiilor un autobuz cu care să se deplaseze la proiecții. Noi credem foarte mult în necesitatea evenimentului nostru în țară. Sunt copii din republică care, doar grație nouă, au văzut un film pe ecran mare. Sperăm ca și autoritățile locale să conștientizez mai mult imperativul demersului nostru.
— Ce reacții sau experiențe așteptați de la public după vizionarea filmelor?
— Așa cum am spus, și în localități desfășurăm discuții după vizionare, moderate de membri ai echipei ZFR Chișinău. Daca la începuturi, când eram pioneri în încurajarea unui asemenea dialog educativ, publicul era mai timorat, mai cu frică să își expună punctul de vedere, acum vedem foarte multe mâini ridicate ale celor care vor să-și facă auzită părerea. E un exercițiu important la care noi ținem foarte mult. ZFR este și un proiect didactic care vrea să încurajeze nu doar vizionarea filmelor, dar și exercițiul analizei critice a acestora.
— Există activități speciale pentru tineri sau pentru familii cu copii?
— Filmul „Tinerețe fără bătrânețe” este în speță un film pentru copii. Ne-am bucura foarte mult să vedem familii cu copii la proiecții. Aceste filme pe care le prezentăm sunt purtătoare de mesaj moral. Copiii se educă prin film, își îmbogățesc cultura generală. Filmul este a șaptea artă care cuprinde elemente din toate artele. Și apoi, filmul educă estetic, cultivă gustul pentru frumos.
— Dacă ar fi să des-crieți evenimentul cinematografic într-un cuvânt sau o imagine înainte de debut, care ar fi acesta și de ce?
— Cuvântul „toamna”. Evenimentul se întâmplă, de unsprezece ani, în fiecare toamnă. Toamna se culeg roadele. Iar evenimentul nostru este și o sinteză, un rezultat al muncii pe parcursul anului în arealul cinematografic, care are ca efect aceste proiecții originale, intrate în competiții la festivaluri prestigioase. Iar toamna este și un sezon al înțelepciunii, când analizăm la rece ce am făcut, ce-am devenit și ce vrem să facem mai departe.
