Parlamentul a votat repetat, în primă lectură, un proiect de lege pentru abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat, din 2016, așa-numita „lege a miliardului”. O lege similară, promovată în decembrie anul trecut, a fost declarată neconstituțională în martie anul curent, transmite IPN.
Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul socialist Petru Burduja, a spus că, atunci când a fost adoptată legea privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat, nu s-a ținut cont de posibilele urmări ale acesteia. „Suma obligațiunii crește, reducând posibilitățile executivului din punct de vedere bugetar de a implementa proiecte sociale și economice. Mai mult, este o tendință de majorare a datoriei de stat și, cel mai grav, o modalitate prin care această povară a fost transferată asupra bugetului de stat, adică pe umerii cetățenilor”, a explicat Petru Burduja.
Și vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari, deputat al Platformei DA, a declarat că legea din 2016 a fost o greşeala şi că Platforma DA pledează pentru anularea ei. Dar, până în a doua lectură, e nevoie se fie purtate discuţii cu BNM, Ministerul Finanţelor şi cu partenerii externi. „Insistăm, dacă votăm azi în prima lectură, să avem discuţii, fără cei care au participat la furt. Dacă facem săptămâna viitoare şedinţa Comisiei economie, chemăm Banca Naţională, Ministerul Finanţelor şi discutăm. Cred că putem identifica o soluţie”, a sugerat Alexandru Slusari.
De cealaltă parte, Dumitru Alaiba, deputat PAS, a calificat proiectul de abrogare drept „prostie şi marasm economic”. Deputatul a declarat că şi această lege va fi declarată neconstituţională. „Ei azi anulează datoria, nu furtul. Miliardul va rămâne furat, nerecuperat şi o să ne trezim cu încă o gaură pe termen lung pe care noi şi copiii noştri va trebui să o acoperim”, a spus Dumitru Alaiba. În opinia sa, efectele furtului care au fost resimţite în 2014 (când inflaţia şi rata dobânzii pentru fiecare împrumut bancar au explodat) sunt de aşteptat în viitorul apropiat, după adoptarea acestei legi.
Pe 16 decembrie 2020, a fost adoptată o lege similară care, de asemenea, prevedea abrogarea Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat. Aceasta a fost contestată de către deputații Andrian Candu și Vladimir Cebotari la Curtea Constituțională, care pe 18 martie 2021 a declarat-o neconstituțională.
De menționat că Legea din 03.10.2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 şi nr. 101 din 1 aprilie 2015 prevede emisia obligaţiunilor de stat la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, pe termene de până la 25 de ani, în volum total de până la 13583717000 lei, cu rata efectivă a dobânzii de 5 la sută. Având în vedere cotele procentuale ce urmează a fi achitate, suma totală pentru acoperirea obligațiunilor de stat se estimează la peste 25 de miliarde de lei.
