Ungheniul va avea o strategie de prevenire şi gestionare a riscurilor de dezastre, realizată în cadrul unui proiect cu susţinere financiară europeană. Despre aceasta s-a anunţat în cadrul unei şedinţe desfăşurate săptămâna trecută la Consiliul Raional, la care au participat primari, reprezentanţi ai diferitor structuri, dar şi unii dintre patrenerii de implemnetare ai proiectului veniţi din Olanda. Preşedinta raionului Ungheni, Ludmila Guzun, a punctat că documentul va fi o premieră pentru raion, dar şi pentru ţară şi va include un plan de acţiuni concrete de prevenire, gestionare a riscurilor de dezastre. Totodată acesta va crea o reţea de experţi în managementul riscurilor, din mai multe ţări din UE, care vor coopera în prevenirea, pregătirea acţiunilor într-o situaţie de criză, dar şi de recuperare.
Având în vederea aşezarea geografică, raionul Ungheni se află într-o zonă supusă alunecărilor de teren, cutremurului de pământ, inundaţiilor, dar şi a secetei, grindinei, altor riscuri produse de factorul uman. Potrivit lui Dumitru Sasu, şef adjunct la Direcţia Situaţii Excepţionale (DSE) Ungheni, calamităţile naturale înregistrează pagube materiale şi umane. De exemplu, cea mai mare pagubă materială, dar şi umană, s-a înregistrat în 2012 – aproape jumătate de milion de lei, din cauza accidentului de proporţii produs în Morenii Noi, soldat cu 13 persoane decedate. Dânsul s-a referit şi la perspectivele privind prevenirea şi reducerea riscurilor de dezastre în localităţi. În acest sens s-a propus instruirea cetăţenilor în domeniul protecţiei civile, restabilirea sistemului de înştiinţare centralizată cu posibilitatea conectării la sistemul de înştiinţare republicană, dotarea locuinţelor persoanelor social-vulnerabile cu sisteme automate de semnalizare a incendiilor, crearea unui centru de criză raional, dotarea DSE cu pupitru de semnalizare şi recepţie, cu o barcă cu motor.
De notat, timp de un an va fi elaborat raportul de evaluare a riscurilor, iar strategia va fi finalizată în decursul a 24 de luni. Proiectul are un buget de peste 700 de mii de euro, ai cărui parteneri sunt Olanda, Norvegia, Moldova, Bosnia şi Herţegobvina, Italia.
