Ziua Naţională a Vinului este sărbătorită în prima sâmbătă şi duminică a lunii octombrie. Are drept scop promovarea și consolidarea imaginii țării noastre ca un important stat vitivinicol, cunoașterea produselor vinicole, originea acestora și întreg procesul de producție. Fiind în ajunul acestei sărbători vom discuta cu Gheorghe Martiniuc, unghenean de origine ce în prezent își desfășoară activitatea în calitate de inginer tehnolog la „Podgoria Vin” întreprindere ce se regăsește în regiunea vitivinicolă „Valul lui Traian”. (În Republica Moldova sunt delimitate 4 regiuni de producere a produselor vitivinicole: Codru, Ștefan Vodă, Valul lui Traian și Divin. Fiecare regiune este protejată atât în RM, cât și la nivelul UE). Creșterea strugurilor și vinificarea lor este o artă pentru protagonistul nostru.
— Până a fi savurat de consumator, povestea unui vin de unde începe și cum se termină?
— Până a ajunge in paharul consumatorului, vinul parcurge un drum foarte lung. Acest drum începe încă de la vița de vie. Procesele de întreținere corectă a recoltei pe tot parcursul anului î-și lasă amprenta asupra calității vinului. Pentru a obține un vin bun în primul rând materia prima trebuie sa fie de calitate. Iar noi investim foarte mult în asta și respectăm toate cerințele, începând cu recoltarea și finisând cu îmbutelierea.
— Eu, ca simplu consumator, cum deosebesc un vin de calitate? Mă orientez după prețul acestuia sau mai este ceva?
— Nu întotdeauna prețul arata calitatea produsului, dar totuși uneori asta e o orientare destul de bună. Pentru a alege un vin de calitate cel mai bine e să mergem pe recomandările unui specialist.
— Unele vinuri au arome de flori, fructe chiar și ciocolată, cum ajung aceste arome în vin?
— Vinul capătă arome din 3 etape:
Etapa primară, aici aroma depinde de soiul strugurelui. Fiecare soi are o aromă diferită ce își lasă amprenta în produsul final.
Etapa secundară, îi putem configura o aromă specifică unui vin folosind drojdii în procesul de fermentare.
Etapa terțiară, aici butoiul își spune cuvântul, unele arome le obținem în dependență de unde păstrăm vinul. De exemplu butoiul prăjit mediu, prăjirea acestuia ajunge până la 5 mm din grosimea lemnului și crește complexitatea vinurilor, făcându-le mai ferme.
— Vinul, cu cât este mai vechi, cu atât este mai bun, e adevărat?
— Nu întotdeauna, vinul are momentul lui de glorie. Adevărat cu timpul vinul devine mai bun dar până la un anumit punct, după o perioadă mai îndelungată el începe a scădea din calitate.
— În ce priveşte consumul băuturii, noi ar trebui să bem vin „câte un pahar, de poftă de mâncare” și mai apoi „câte un pahar de sănătate, că sporește sângele”?
— După cum spunea Liviu Deleanu: în toate trebuie de știut măsura, așa și aici fiecare om își are măsura lui. În timpul mesei e recomandat Câte 1-3 pahare de vin, dar evident nu trebuie de băut de dragul băutului.
— Anul trecut a fost un an secetos, anul acesta am avut precipitații din belșug, asta a afectat cumva sectorul vitivinicol?
— Via noastră de exemplu suferă încă de anul trecut, roadă la hectar s-a micșorat în urma secetelor. Chiar dacă anul acesta am simțit mai cu multe precipitații au fost și călduri pe măsură ceea ce a dus la apariția anumitor boli care iarăși au scăzut din calitatea vinului.
— Dacă ar fi să recomanzi 3 vinuri care neapărat trebuie savurate de un consumator, care ar fi acelea?
— Dacă ar fi vorba despre un vin alb, aș alege, desigur, un Chardonnay, care este perfect pentru zilele de vară servit la o terasă. Ceea ce ține de vinurile roșii, eu, fiind un iubitor de ele, prefer să mă alint cu o Fetească Neagră. Cu o aromă plăcută și complexă, asemănătoare cu cea a coacăzelor sau a prunelor uscate, este un vin care devine o amintire ce se va dori a fi repetată.
Conform moralității populare, vinul este o băutură care unește oamenii. Pe lângă asta, trebuie să implementăm cultura de a consuma vin. Căci „cine bea până la îmbătare, nume bun în lume n-are”.
