LEONID DRAGUȘ, reporter TV Nord: „În nordul Republicii Moldova prinde contur o nouă tendință economică. Tot mai mulți oameni pun bazele unor afaceri ecologice, de la ferme organice la proiecte de energie regenerabilă. Regiune care este preponderent agrară, are un potențial uriaș pentru agricultura ecologică. Totuși, la nivel național, sectorul este abia la început de drum. Doar circa 1,1% din suprafața agricolă a țării este cultivată în sistem ecologic – mult sub media europeană de 8,5%. În 2020 erau înregistrați doar 152 de operatori ecologici, majoritatea fermieri, care cultivau 71 de culturi diferite și produceau 53 de tipuri de produse ecologice. Această pondere modestă arată că, deși interesul crește, agricultura organică încă nu valorifică pe deplin potențialul solurilor fertile din nord.”
Eugeniu Graur, din satul Pîrlița, raionul Fălești a fondat o fermă organică, a investit în sere moderne și metode BIO de cultivare, evitând pesticidele chimice. De 11 ani produce peleți ECO. În afacerea sa nu se face risipă, totul se folosește pentru a proteja mediul.
EUGENIU GRAUR, antreprenor: „Grija pentru mediu la mine a persistat tot timpul, deci, la noi efectiv, practic, din această ogradă noi nu scoatem deșeuri. Avem o grămada unde compostăm toate deșeurile organice, noi acasă, de 10 ani de zile colectăm toate deșeurile organice și acolo facem compost. Avem livadă, avem căpșune aici și folosim toate deșeurile, iar, din ceea ce producem, rumegușul îl transformăm în peleți, din lucerne facem peleți pentru nutreț, din cea care o plouă, producem iarăși, peleți pentru foc, deci, practic, crengile nu se aruncă, totul se transformă în energie.”
LEONID DRAGUȘ, reporter TV Nord: „Progresele nu se lasă așteptate: produsele organice de la Pîrlița, dar și din alte localități se regăsesc pe tarabele din toată țara, iar consumatorii devin tot mai interesați de alimentele „curate”. Cu toate acestea, provocările rămân semnificative. Una este cadrul legislativ învechit, care abia recent a fost actualizat. La 31 iulie 2023, Parlamentul a adoptat o nouă Lege privind producția ecologică și etichetarea produselor eco, menită să alinieze normele Moldovei la standardele UE. Până atunci însă, lacunele legislative au făcut ca o parte din fermieri să se certifice internațional, fără să apară în registrele naționale, iar alta să se certifice pe vechea lege – situație care limita accesul produselor moldovenești pe piața UE. De asemenea, lipsa forței de muncă specializate îngreunează extinderea fermelor ecologice. Mulți tineri au părăsit satele, iar cei rămași lucrează adesea doar sezonier, de aceea potrivit experților implicarea femeilor în acest domeniu este extrem de necesară.”
EUGENIU GRAUR, antreprenor: „Oamenii vor fi nevoiți să folosească resurse regenerabile și iată noi anticipăm că, atunci când aceste, eu știu că, în Albania deja este interzis tăierea pădurilor și așa, treptat, vor ajunge toate țările. Moldova nu este, nu avem nici o bază de materie primă solidă să trecem cu toții la consumul de peleți.”
LEONID DRAGUȘ, reporter TV Nord: „Angela Bejenari din satul Plop, raionul Dondușeni este un alt exemplu de antreprenoare care valorifică la maxim resursele naturale.”
ANGELA BEJENARI, producătoare ECO: „În agricultura ecologică se pune accent pe biodiversitate. Trebuie să fie și păsări și plante sălbatice, care atrag unele insecte și nu le dau voie să ducă pe plantele noastre, sau, se mănâncă una pe alta și formează această biodiversitate să nu fie invazie de un anumit fel de insecte, ne fac bătăi de cap, de aceea, la noi este o frumusețe aici, când deja înfloresc toate plantele medicinale, zumzăie albinele, cântă păsările, este ceva minunat.”
„Pentru a sprijini aceste eforturi, programele de dezvoltare rurală acordă tot mai multă atenție egalității de șanse. De pildă, proiectele finanțate de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă(IFAD) pun accent pe tineri și femei antreprenori. În 2024, printr-un program IFAD, 108 fermieri din toată țara au primit granturi pentru modernizarea afacerilor, dintre care 24 de proiecte au fost dezvoltate special de tineri și femei, beneficiind de finanțare europeană în valoare de ~326 mii euro. Astfel de inițiative ajută la crearea de locuri de muncă verzi în nordul Moldovei și la stimularea antreprenoriatului feminin în agricultură. Comunitățile rurale nordice încep să simtă beneficiile: noi afaceri eco înseamnă venituri mai sigure pentru familii, diversificarea economiei locale și un mediu mai curat.”
Finanțate de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă(IFAD)
108 fermieri din toată țara
24 de proiecte
326 mii euro
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
