Veniturile salariale, precum şi alte tipuri de venituri declarate de procurori şi de reprezentanţii Ministerului Justiției, sunt în continuă creştere. Veniturile din donaţii, în speţă ale procurorilor, trezesc multe semne de întrebare. Ponderea procurorilor care declară donaţii o depăşeşte pe cea a reprezentanţilor MJ (în 2020 – de două ori). O mare parte din procurori au declarat donaţii care depăşesc anual 100 de mii de lei. Sunt cazuri în care veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau depăşesc de câteva ori veniturile lor salariale, arată Raportul analitic „Declararea veniturilor şi averilor procurorilor din Republica Moldova”, elaborat de organizația neguvernamentală Transparency International Moldova (TIM).
Iana Spinei, expert TIM, a menționat în cadrul unei conferințe de presă de la IPN că, pe de o parte, la evenimentele de familie ale procurorilor se colectează sume exorbitante, iar pe de altă parte, organizarea unor asemenea evenimente necesită cheltuieli pe potrivă, ceea ce pare să nu se confirme prin veniturile declarate de aceştia. „Trezesc bănuieli şi transferurile consistente de la rudele din străinătate, care, în mare parte, muncesc în poziţii mai puţin calificate şi mai prost plătite şi pare să nu fie în stare să facă asemenea donaţii/transferuri”, a atenționat Iana Spinei.
Potrivit expertei, unele venituri importante din depunerile la instituţiile financiare ale ambelor categorii de declaranţi nu corespund activelor financiare, ceea ce ar însemna că nu toate activele din Republica Moldova şi din străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea indicată. Mai mult, unele persoane nu declară venituri din depuneri în instituţiile bancare, deşi au conturi la care se calculează dobânzi.
„Deşi majoritatea persoanelor au declarat imobile, o parte importantă din ele n-au indicat nici măcar case sau apartamente în care ar locui. Suprafaţa medie a caselor/apartamentelor din proprietatea unei familii de procuror este mai mare decât a reprezentanţilor MJ. Valoarea unor bunuri imobile aflate în proprietatea declaranţilor ar fi diminuată considerabil comparativ cu valoarea de piaţă. Jurnaliştii de investigaţie semnalează despre eventuale cazuri când procurorii nu declară asemenea bunuri, ci le înscriu pe rude sau persoane de încredere, inclusiv în străinătate”, a subliniat Iana Spinei.
Experta a adăugat că procurarea valutelor virtuale este o oportunitate propice de a tăinui banii de provenienţă ilicită. Și este important ca inspectorii de integritate să posede abilităţi de a identifica şi urmări astfel de active. Totuşi, în lipsa unui cadru de reglementare, norma respectivă rămâne nefuncţională.
Și pensia medie lunară a procurorilor este în creştere continuă. Potrivit situaţiei de la 1 ianuarie 2022, aceasta a constituit circa 18 mii lei și a depășit de șapte ori pensia medie lunară pe ţară şi de circa nouă ori – pensia minimă lunară. Şi remunerarea medie lunară a procurorilor s-a majorat, fiind în 2020 de circa 23 de mii de lei şi depăşind de circa trei ori salariul mediu lunar pe economie.
În anii 2018-2021, Procuratura Generală a pornit în privinţa procurorilor 44 de cauze penale, din ele 43% – pe eventuale cazuri de corupţie şi conexe acestora şi 16% – pe eventuale cazuri de îmbogăţire ilicită, iar cele mai multe cauze penale au fost pornite în anul 2021. Procuratura n-a iniţiat cauze penale pe eventuale cazuri de fals în declaraţiile de avere şi interese ale procurorilor, deși în acest timp ANI a expediat Procuraturii șase asemenea sesizări. În perioada de referinţă, Procuratura a expediat în instanţa de judecată 13 cauze penale în privinţa procurorilor, inclusiv 10 – pe eventuale cazuri de corupţie şi conexe acestora şi un dosar pe un eventual caz de îmbogăţire ilicită, a specificat Iana Spinei.
Transparency International Moldova recomandă ca ANI să familiarizeze temeinic agenţii publici cu modul de completare a declarației de avere și să includă în ghidul autorităţii exemple concrete de completare a diferitor rubrici ale declaraţiei. Organizația sugerează ANI să semneze acorduri de colaborare cu organele competente din alte ţări, ceea ce ar facilita identificarea şi verificarea veniturilor şi averilor subiecţilor declarării în străinătate. Este recomandată și verificarea capacităţii persoanelor care fac donaţii. Transparency International Moldova mai sugerează ca reprezentanţilor societăţii civile şi mass-mediei să li se ofere acces baza de date digitalizată a declaraţiilor de avere şi interese personale a ANI.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
