Vorbele lui Nicolae Iorga au fost mai actuale ca niciodată în ziua de 10 februarie, când în incinta Bibliotecii Publice Raionale „Dimitrie Cantemir” a avut loc lansarea unei noi cărți semnate de Corneliu Prepeliță, profesor de istorie, președintele asociației istoricilor „Nicolae Iorga” din Ungheni, specialist principal la Direcția Educație Ungheni. ,,Deportările – calvarul familiilor basarabene” – este denumirea cărții scoase recent de sub tipar și e despre una din cele mai negre perioade ale istoriei noastre.
La eveniment au fost prezenți profesori de istorie, unele persoane ce au cunoscut ororile deportării și rude de ale deportaților, precum specialiști ai bibliotecii și utilizatorii ei.
Corneliu Prepeliță a vorbit celor prezenți despre munca depusă la scrierea acestei cărți, menționând că această realizare se datorează istoricilor, cercetătorilor științifici, colaboratorilor de la Arhiva Națională, localnicilor, profesorilor, elevilor din cele 15 localități ale raionului, unde au fost făcute cercetări în vederea deportaților de acolo. „Această carte include interviuri cu persoane deportate în gulagurile Siberiei, istoriile trăite de ei, conține poze ale deportaților din Siberia și Kazahstan. Ne-a interesat fiecare caz în parte, pentru că am dorit să știm care au fost motivele deportării, cum au fost repartizați în vagoane, cine și de la ce gară au fost urcați. Constatăm cu regret că 30-40 la sută din cei deportați au decedat sau au fost exterminați în Siberia de gheață. În timpul cercetărilor s-a dovedit că în majoritatea documentelor nu este scrisă cauza morții sau sunt indicate niște maladii născocite, de vreme ce majoritatea au decedat în floarea vârstei. Ne-am dori ca acestă carte să fie un suport pentru cadrele didactice de istorie pentru clasele a IX-a și a XII-a, pentru a studia tema deportărilor și a colectivizărilor. Vreau să menționez că datorită accesului la arhive și dosare ne-a permis să aflăm multe lucruri ce nu sunt scrise în cărțile de istorie”, a precizat autorul.
De asemenea în lucrare este specificat despre munca de edificare a celor 15 monumente în memoria celor deportați, realizat cu suportul celor 15 primării din raion.
Moderatorul evenimentului și una dintre personalitățile care semnează un mesaj în cartea lui Corneliu Prepeliță, istoricul și profesorul universitar, Octavian Țîcu, a povestit multe momente despre valurile de deportări prin care le-a fost dat să treacă pământenilor noștri, pentru că erau gospodari înstăriți, muncitori din fire și luminați la minte, fapt ce nu era convenabil regimului de atunci. „Pentru ascunderea adevărului unii spuneau că așa le-a trebuit că erau culaci, fără să cunoască natura dosarelor și cea a deportărilor, sub formă de manipulare a opiniei publice. Unii în aspect propagandistic mai spun și astăzi că nu se deosebesc cu nimic deportările de atunci de migrația de astăzi, că oamenii sunt împrăștiați prin toată lumea. Este o manifestare de diversiune pe care trebuie să o combatem, pentru că una este când tu alegi să trăiești în Italia, Spania sau altă țară pentru o viață decentă și alta e când te urcă într-un vagon noaptea și te duce în Siberia morții să te mănânce țânțarii sau să mori de frig”, a opinat istoricul. Menționăm că Octavian Țîcu este coordonatorul proiectului „Expedițiile memoriei”, o acțiune unde mai mulți istorici au mers chiar în Siberia, pentru a studia în profunzime acea parte a istoriei atât de dureroasă a poporului nostru – deportările. Primele Expediții ale Memoriei au fost organizate în anii 2013 și 2014 în Kazahstan, după care a apărut necesitatea studierii traseelor deportărilor și strămutărilor basarabenilor în Federația Rusă (Siberia).
Pe marginea problemei deportărilor s-a pronunțat și Iurie Cujbă, istoric și muzeograf din municipiul Ungheni, temă pe care o cunoaște în profunzime și care a ținut să remarce despre acele sechele rămase în memoria colectivă lăsate de deportări, menționând astfel: „Noi am avut Holocaustul nostru, dacă luăm împreună războiul, deportările și foametea, apoi acestea au fost un adevărat Holocaust dintre Prut și Nistru, lucruri despre care mai puțin vorbim la lecțiile de istorie. La Ungheni, bunăoară, în anul 2016 am dezvelit o placă memorială primarului de Ungheni, Alexandru Malanciuc, care a activat în perioada anilor 1935-1938, locuitor al satului Berești, care a fost deportat în anul 1941 împreună cu familia sa. În 1943 a fost împușcat pentru că era considerat dușman al poporului. Este bine că aceste istorii sunt cercetate pentru a le lăsa în arhiva timpului și de aceea doresc succes acestor tineri în munca pe care o fac”.
La fel de mult a fost apreciată străduința autorului Corneliu Prepeliță de a aduna filă cu filă, momentele grele prin care le-a fost dat să treacă oamenii din localitățile noastre în acele vremuri grele de restriște ale deportărilor.
Un alt participant la lansarea cărții, Dumitru Groza, cavaler al ordinului „Ștefan cel Mare și Sfânt”, participant la războiul din Transnistria: „Este un lucru foarte important și de preț această muncă de cercetare pentru a aduce adevărul în capul mesei, deoarece astăzi ca niciodată este necesar ca fiecare din noi să analizeze aceste lucruri pentru trecutul și viitorul nostru de a cunoaște istoria, cine suntem și unde trebuie să ajungem. Mă bucur pentru domnul Prepeliță, deoarece să editezi o carte nu este atât de ușor. Acest lucru necesită timp, răbdare și investiții”. De menționat că, Corneliu Prepeliță are editate 12 cărți cu conținut istoric.
