Un jubileu la care nu au fost oameni indiferenţi

Pe 5 mai 1986, la fabrică de ceramică din Ungheni a venit un nou director – o femeie energică, puternică, tânără, care până atunci lucrase în calitate de instructor la comitetul raional de partid, Albina Burlacenco. Iar săptămâna trecută, angajaţii SA „Ceramica-Ungheni” au sărbătorit cu căldură a 30-a aniversare de activitate în postul de director. La masa de sărbătoare în acea seară neobişnuită au stat nu doar oaspeţii, ci şi cei care au lucrat tot timpul alături de ea, au fost martorii victoriilor şi necazurilor, dacă ne amintim prin ce au trecut întreprinderi cu mult mai mari, ale căror produse erau mai solicitate. Au răsunat numele celor care au transformat şi transformă lutul, după cum a spus cineva, în aur. Aur sau nu, dar în opere de artă — cu siguranţă.
La aceasta sărbătoare a activităţii de muncă a Albinei Burlacenco au răsunat urări calde şi sincere din partea oaspeţilor şi prietenilor, printre care directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Ungheni, Serghei Cladco, viceprimarul oraşului, Petru Langa, vicepreşedintele raionului, Alexandru Brânză ş. a. Au fost înmânate buchete de flori, iubite foarte mult de omagiată, şi cadouri. Colectivul de muncă i-a înmânat directoarei un ceas de ceramică.
La întâlnire au răsunat amintiri, pe ecran au fost demonstrate fotografii de pe care te privea tânăra Albina, care pe atunci nici nu se gândea că va deveni ceramistă, în plus, această ocupaţie va fi pe placul uneia din fiicele ei. Cei aşezaţi la mese zâmbeau văzând pozele, începeau să discute atunci când chipul unuia dintre ei apărea în lumina proiectorului.
Artiştii amatori de la Palatul Culturii din Ungheni, cu care de mult timp e prietenă Albina Burlacenco şi îi susţine, în special, când pleacă în turnee, au cules aplauze prin evoluarea lor. Omagiata emoţionată şi-a amintit cum demult, în timpul unei manifestaţii în fosta cafenea „Noroc”, a venit în fugă regretatul director al Palatului Culturii, Gheorghe Bodolica, şi a rugat-o să hrănească cu ceva oaspeţii din Rusia – ansamblul „Russkaia pesnia”, care pe atunci abia se lansa şi sosise să prezinte un concert la Ungheni. I-au hrănit, spune ea, pentru câteva cântece.
Vorbind despre colectiv, directoarea a menţionat că, pe lângă faptul că munceşte cu succes, a fost întotdeauna primul la concursurile TVC, între echipele sanitare, competiţiile de fotbal, cu toate că în oraş erau întreprinderi mari, precum combinatul de covoare, fabrica de conserve, cea de preparate biochimice, care nu reuşeau să-i învingă pe ceramişti. Acum nu mai are cine alerga pe terenul de fotbal. În schimb, are cine munci.