Soarta este uneori foarte generoasă și ne dăruiește întâlniri cu persoane uimitoare. Veronica Rudii, liderul grupului de inițiativă din cartierul Ungheni-Deal din Ungheni, a fost o revelație pentru mine și aș dori să fie la fel și pentru dvs.
— Cine sunteți și de unde?
— M-am născut în Rusia, am crescut la bunica, în satul Pohoarna, raionul Șoldănești, am absolvit școală de acolo, apoi Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, facultatea limbi străine și informatică. La Ungheni am venit în 2001. Da, deja cu soțul și fiica mea. De ce am ales Ungheniul? Soțul a plecat în Germania la muncă și eu am decis să mă mut aici, unde fusesem de câteva ori la nași și orașul îmi plăcuse foarte mult. Mi s-a părut că este Chișinăul, doar că în miniatură, totul e compact, curat, frumos și am vrut să rămân aici, e mai aproape hotarul dincolo de care lucra soțul.
— Pe cât de mult vă simțiți ungheneancă?
— Sută la sută, deoarece aici s-au născut doi copii ai mei, băieții, am construit casa, avem 7 hectare de teren. Da, soțul a lucrat cu succes 7 ani în Germania, iar eu, între timp, am construit casa, am crescut copiii, m-am dezvoltat și eu, am studiat ceva nou, am frecventat cursuri de contabilitate, travelling – turism, management în alimentație, mă înscriam la cursuri on-line. Sunt atât de neastâmpărată… Eu, probabil, nu am reușit în această privință până la 30 de ani, am fost mai închisă, pentru mine au fost mai importante casa și familia. Dar atunci când, cu câțiva ani în urmă, am fost diagnosticată cu o boală oncologică, mai întâi parcă am fost blocată… Iar acum spun că ea m-a făcut astfel – și sinceră, și sociabilă, să nu am complexe pentru mărunțișuri, să mă bucur de viață. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit posibilitatea de a sprijini mai multe femei cu același diagnostic. Trebuie să înveți a trăi cu el. Eu nu dramatizez situația, câțiva ani nu m-am dus să mi se stabilească grad de dizabilitate. Am reușit, nu am disperat, nu m-am dat bătută, mi-am dat seama că nimeni nu are nevoie de tine dacă te afli în această stare și am început să lupt.
— Să luptați? Să vă învingeți pe sine?
— Da. Când ieși pe ring, îți vezi adversarul. Iar eu nu știu cu cine lupt, probabil, cu situația, trebuie să aleg o cale de mijloc, să nu renunț, eu nu spun că nu voi merge la policlinică, deoarece acolo e nevoie doar de bani. Minciuni, eu n-am plătit nimănui niciun ban, doar pentru serviciile cu plată, cu mine s-au comportat foarte bine. În plus, trebuie să fii capabil a glumi pe seama ta, să râzi de situațiile rele.
— Nu toți reușesc.
— Mie copiii mi-au dat putere și dragoste, sprijin și de dragul lor nu am avut dreptul să fiu bolnavă, dreptul la greșeală, să renunț, deoarece copilul vede în mine toată lumea și de mine depinde cum va fi el.
— Vă mulțumesc pentru această lecție de curaj… Să vorbim despre grupul de inițiativă.
— De mine, nu știu cum, s-a aflat la primărie, unde am fost invitată la o întâlnire. Aceste grupuri de inițiativă ar fi trebuit de mult să existe, pentru că oamenii nu sunt implicați în rezolvarea unor chestiuni de ordin urban, dar ar trebui. S-au obișnuit că guvernul, administrația orașului trebuie, de exemplu, să facă ordine în fața casei mele, iar eu să stau în pat. Cu alte cuvinte, când m-au ales lider al grupului, am fost măgulită.
— Acum vă veți ocupa de drumuri…
— Nu pot spune că la noi sunt mai rele, sunt ca peste tot. Nici eu nu sunt mulțumită de toate și vorbesc despre asta.
— Ce studiați acum?
— Psihologia, care a început pentru mine cu cărțile lui Osho — mi le-a dăruit fiica. Le-am citit, am început să mă întreb de ce se întâmplă așa cu omul, în ce constă problema. Când mi se adresau cu asemenea întrebări cunoscuții, le spuneam: haideți să căutăm împreună, ce și cum s-a rupt și cum se poate rezolva. Și aici în ajutor mi-au venit cursurile on-line.
— De unde aveți atâtea calități?
— Cred că de la bunica, o adevărată româncă, care mereu mă învăța ceva. Atunci eu nu mă gândeam la asta, iar acum îi simt lipsa. De la ea am și credința în Dumnezeu, o credință infinită. Iar oamenilor vreau să le spun să fie mai toleranți și mai buni. Trăiți cu iubire, în tot ce faceți puneți dragoste. Dacă vorbiți cu un om, el nu poate să nu înțeleagă, dacă faci ceva cu dragoste, trebuie să îți reușească.
