De mai mulți ani statul Republica Moldova încearcă să fie transparent în toate acțiunile de interes public. Au fost adoptate și implementate un șir de reforme, care ne oferă diverse instrumente prin care noi, cetățenii, să ne informăm despre activitatea autorităților. Printre aceste se numără și Registrul de Stat al Actelor Locale (www.actelocale.gov.md).
Aici putem lua cunoștință ce decizii și ce dispoziții, emit cei care se află la conducerea primăriilor, consiliilor raionale sau care acte administrative au fost suspendate, care sunt în vigoare și care au fost abrogate (anulate).
Doar că în multe documente poți să vezi, spre exemplu, suma de bani alocată pentru reparația unui edificiu public să fie ascunsă (e înnegrită) pe motiv că ar conține date cu caracter confidențial.
Cât de corect procedează autoritățile publice locale în acest caz și dacă acest lucru nu înseamnă îngrădirea dreptului la informare, l-am întrebat pe Andrei Grițco, șeful Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat. „Din start doresc să precizez că angajații Oficiului Teritorial (OT) al Cancelariei de Stat nu sunt specialiști în domeniul protecției datelor cu caracter personal. De aceea, m-am documentat la acest aspect împreună cu colegii, am studiat și circularele pe care le-am primit anterior de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și pot să vă spun că în conformitate cu legislația în vigoare a RM dreptul de a ascunde unele date cu caracter personal le aparține administrațiilor publice locale. Atunci când publică deciziile și dispozițiile pe site-ul registrul actelor locale de stat o fac în două variante: una în care nu blurează nimic și e pentru OT al Cancelariei de Stat ca să putem verifica cap-coadă corectitudinea întocmirii acelor acte, iar pentru public ei sunt obligați să hașureze cu negru datele cu caracter personal. Din păcate, nu toți funcționarii publici din primării cunosc 100% ce trebuie să ascundă și ce nu. De ce? Pentru că și mie, având studii juridice îmi vine greu uneori să îmi dau seama când și unde e vorba de date cu caracter personal”, ne spune Andrei Grițco.
Dar dacă ne referim la un caz concret. În primăria X s-a decis să se organizeze Ziua Sportului și banii care au fost alocați din bugetul public au fost blurați/hașurați sau în alt caz e înnegrită suma care s-a cheltuit pentru reparația sediului grădiniței. E vorba de date cu caracter personal? „Opinia mea e că nu ar trebui să fi fost ascunși sub acea culoare neagră. Sumele de bani ar putea să reprezinte date cu caracter personal în cazul în care s-a alocat pentru o familie social-vulnerabilă și nu ar fi bine ca toată lumea să cunoască cât li s-a oferit și nici numele. Dar în exemplul dvs. nu e nici un fel de date cu caracter personal și ea reprezintă un interes public, fiind vorba de bugetul public, care sunt, de fapt, bani publici. OT nu are mecanisme prin care ar putea interveni ca sa soluționeze această chestiune. Doar putem să le recomandam ca să nu mai procedeze pe viitor anume așa cum au făcut- o până acum. Unicii care ar putea interveni sunt cei de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal”, a concluzionat acesta.
Am adresat exact aceleași întrebări și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, instituție care se ocupă direct de acest aspect. Iată și răspunsul lor: Conform pct. 30 al Hotărârii Guvernului nr. 672/2017 pentru aprobarea regulamentelor cu privire la Registrul de stat al actelor locale, actele ce conțin date cu caracter personal se includ în Registru în format PDF, în două variante: depersonalizată (cu hașurarea datelor cu caracter personal), care va fi vizualizată public și integrală, cu acces limitat pentru personale neautorizate. În acest sens, menționăm că datele cu caracter personal sunt orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Astfel, referitor la exemplele indicate de Dvs., menționăm că, banii alocați din bugetul public pentru organizarea unui eveniment public (ziua sportului) și banii publici alocați pentru reparația sediului unei grădinițe, nu constituie date cu caracter personal.
