Noaptea Învierii Domnului Isus Hristos trebuie să o petrecem în biserici, în priveghere și în rugăciune, drept semn al bucuriei sufletești. În dimineața zilei de Paști, potrivit tradiţiei, credincioşii se întorc de la biserică cu o lumânare aprinsă şi cu bucate sfinţite. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca, cozonacul, ouăle roşii, carnea de miel) doar după ce acestea sunt sfințite cu aghiasmă. Produsele alimentare aduse la biserică în noaptea Învierii simbolizează bunăstare, a precizat pentru IPN Maria Barbă, profesoară de pedagogie de la Universitatea „B.P.Hașdeu” din Cahul.
Înainte de a se așeza la masa de sărbătoare, creștinii trebuie să se spele pe un obraz cu un ou roșu, iar pe celălalt obraz – cu un ou alb, ca să fie puternici, curați sufletește. Se mai spală și cu monede, ca să fie plini de bani tot anul, a explicat profesoara.
Sunt nelipsite de pe masa de Paști ouăle încondeiate. „În desenele de pe ouă sunt prezente natura, tot ce este legat de Învierea Domnului, cu chipul lui Isus Hristos. Sunt prezentate cerul, Pământul, florile, insectele, păsările, iar cel mai des pe ouă sunt desenate frunzulițe de pătrunjel, liliac, leuștean, astfel că să arătăm învierea naturii. Tradiția spune că, de Paști, toată natura se trezește la viață”, a menționat Maria Barbă.
Ouăle se vopsesc anume în culoare roșie și nu în alte culori, deoarece legenda spune că Maria Magdalena a venit cu un coș plin de ouă, atunci când l-a văzut pe Isus Hristos răstignit pe cruce, iar de la mâinile și picioarele lui a curs sânge peste aceste ouă.
Despre piftia care se pregătește în ziua de Paști din carne de cocoș, se spune că nu se face gelatinoasă. „Cocoșul a fost primul, la ora 4 dimineața, care a dat de știre că Hristos a înviat. La masă stăteau toți apostolii și a intrat Sfânta Maria și le-a spus că Hristos a înviat. Iar unii dintre apostoli au spus că va învia Hristos atunci când și cocoșul acesta din piftie va bate din aripi. Și, minune mare, cocoșul a înviat și i-a stropit pe apostoli cu zeama de la piftie”, a detaliat profesoara de la Universitatea „B.P.Hașdeu”.
În ajun de Paști, se taie anume mielul, pentru că tradiția spune că, în vremuri străvechi, în noaptea de 24 decembrie, se tăia pe altar capul unui flăcău, care se aducea drept jertfă pentru Dumnezeu. „Dar Dumnezeu a hotărât că nu trebuie să fie jertfă omul, dar un animal. Și dintre animale Dumnezeu a ales porcul pentru Crăciun și mielul – pentru Paști, și anume un miel sănătos. La alte popoare pe masa de Paști se pune carne de iepure, pentru ca oamenii să fie blajini, liniștiți, asemeni unui iepuraș”, a subliniat Maria Barbă.
Potrivit profesoarei de la Universitatea „B.P.Hașdeu”, pasca și cozonacul sunt de formă rotundă, pentru că semnifică cerul, soarele, lumina. Totodată, rulada se coace în formă de dreptunghi, pentru că semnifică sicriul în care a fost pus Isus Hristos.
Creștinii se salută cu „Hristos a Înviat!”, „Adevărat a Înviat!” timp de 40 de zile, de la Paști și până la Înălțarea lui Isus Hristos, sărbătoare numită în popor și Ispas.
