La chestiunea privind lipsa apei în Petreşti, aşa cum am promis, revenim încă o dată anul acesta. După apariţia articolului „Unul vrea apeduct, pentru altul apa e prea scumpă” ( „Unghiul, nr. 32, 19.08.2016) la redacţie a venit un grup de petreşteni. Discuţia a fost îndelungată. Unul dintre oaspeţi, care s-a prezentat Vadim, a menţionat că 820 de gospodării din sat sunt conectate la apeduct, acum ar mai dori să se conecteze încă 100, în fond, în partea de sat numită „Finlanda”. El se indigna că nu doresc să-i conecteze la reţea, deşi de el îi despart câteva zeci de metri. Ce-i drept, cum a menţionat mai târziu primarul comunei Petreşti, Serghei Gorea, apeductul prevăzut pentru 250 de consumatori alimentează 820, iar în total în sat sunt 1500 de gospodării.
Atunci oamenii spuneau că ei sunt săteni ca şi cei care beneficiază de apă de la apeduct. Cică, imaginaţi-vă că un locuitor are apă în casă, iar vecinul său e nevoit să alerge prin sat căutând o fântână cu apă, deoarece în multe din ele, din cauza sondelor săpate şi a secetei de astă vară, apa a dispărut. O femeie care s-a prezentat Tatiana propune să se adreseze la Chişinău, la un post de televiziune, ca să vadă toată republica cum femeile umblă cu căldările şi caută apă. O doare sufletul de oamenii în vârstă, de invalizi, de cei care au copii, chipurile, imaginaţi-vă de câtă apă e nevoie ca să speli, să-i scalzi, să le dai un pahar de apă. În centrul satului, cică, oamenii spală maşinile, iar ei nu au ce bea. Vadim spune că s-au adresat preşedintei raionului Ungheni, Ludmila Guzun, care i-ar fi susţinut în ideea că cel puţin câteva ore pe zi să aibă toţi apă. Interlocutoarea adaugă că ar trebui să aibă toţi apă, fie şi câte o cană, doar şi ei sunt oameni ca ceilalţi, plătesc impozitele, care e cauza? Unul dintre oaspeţi a menţionat cu supărare că primăria a uitat în genere de partea lor de sat, niciodată nu a reparat drumul, chipurile, când au loc alegeri, li se promite, dar unde sunt cele promise?
Lor li se spune că e nevoie de un proiect, dar bani nu sunt şi oamenii propun, haideţi să începem lucrările, toţi vor vedea că se face ceva, vor susţine, iată, chiar şi un bătrân de 80 de ani e gata să doneze cât poate. Răsună cu reproş că vara e greu să te duci la fântână, iar când e noroi, iarna când e zăpadă, imaginaţi-vă cum o bătrânică care merge cu baston se duce la 500 de metri după apă, apoi cară căldarea. Există o singură ieşire – să se caute soluţia, posibilităţi şi să se facă ceva.
După această discuţie a trecut o lună. Ce s-a schimbat? Potrivit lui Serghei Gorea, s-au cumpărat deja tuburi pentru fântână, dar nu reuşesc să sape, deoarece locul e în vale şi e multă apă, ar fi găsit o pompă şi în curând vor începe lucrările. Dacă ar da apă din sondele existente, potrivit primarului, locuitorii din partea de sus a satului în genere ar putea rămâne fără apă. De aceea vor trebui să facă alt proiect şi să mai construiască un apeduct. Dânsul contează pe susţinerea Consiliului Raional, cică, ar există o înţelegere. Principalul e să ajungă apă pentru încă 100 de gospodării. Dacă totul va fi aşa cum îşi doresc, e posibil ca vara viitoare să fie apeduct şi în ”Finlanda”.
