Ca o alternativă la moștenirea testamentară, este moștenirea legală. În măsura în care cel care a lăsat moştenirea nu a dispus prin testament, moştenirea trece la moştenitorii legali.
Moştenirea se deschide la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea. Locul deschiderii succesiunii este locul unde cel care a lăsat moştenirea îşi avea reşedinţa obişnuită în momentul decesului, iar dacă această reşedinţă obişnuită nu este cunoscută-locul de aflare a bunurilor sau a părţii principale a acestora ca valoare. Îndeplinirea procedurii succesorale este de competența primului notar sesizat, care a înregistrat dosarul succesoral în Registrul electronic al dosarelor succesorale și testamentelor. Procedura succesorală se deschide în baza Cererii autentificate de deschidere a procedurii succesorale a oricărui dintre succesori, a creditorilor masei succesorale, a legatarilor, a executorilor testamentari, a autorităților tutelare, organelor fiscale, precum și a oricărei alte persoane care justifică un interes legitim.
Codul Civil al Republicii Moldova reglementează 5 clase de moştenitori:
Din clasa I-a de moştenitori legali fac parte descendenţii defunctului – copiii. Locul descendentului decedat la momentul deschiderii succesiunii sau care au renunțat la moștenire îl ocupă descendenţii acestuia – nepoţii. Copiii moştenesc în cote succesorale egale. Copiii care înlocuiesc părintele decedat, moștenesc în cote egale cota succesorală la care ar fi avut dreptul părintele decedat.
Din clasa a II-a de moştenitori legali fac parte părinţii defunctului şi descendenţii acestora. Dacă la momentul deschiderii moștenirii, părinţii defunctului sunt în viaţă, moştenesc numai ei, în cote succesorale egale. Dacă la momentul deschiderii moștenirii, nu este în viață unul dintre părinţii defunctului, în locul părintelui decedat sunt chemați la moștenire descendenții lui (copiii lui sau după caz nepoții). În cazul în care părintele decedat nu are descendenți, unic moștenitor devine părintele supraviețuitor.
Fac parte din clasa a III-a de moştenitori legali bunicii şi bunicele defunctului și descendenţii acestora. Dacă la momentul deschiderii moştenirii bunicii şi bunicele sunt în viaţă, moştenesc numai ei în cote succesorale egale. Dacă la momentul deschiderii moştenirii unul dintre bunici dintr-o pereche nu este în viaţă, locul bunicului decedat este ocupat de descendenţii acestora (de copii, apoi de nepoţi). Dacă bunicul/bunica decedată nu are descendenți, cota succesorală a acestuia trece la celălalt bunic din pereche, dar dacă acesta nu este în viață-la descendenții acestuia din urmă.
Fac parte din clasa a IV-a de moştenitori legali străbunicii defunctului şi descendenții acestora. Dacă la momentul deschiderii moştenirii străbunici și străbunicele nu sunt în viață, moștenesc descendenții care se află într-un grad de rudenie mai aproape cu defunctul. În cazul în care mai multe persoane se află în același grad de rudenie, aceștea moștenesc în cote succesorale egale.
Fac parte din clasa a V-a de moştenitori legali strămoşii mai îndepărtaţi ai defunctului şi descendenţii acestora.
În cazul în care defunctul nu are rude şi nici soţ supravieţuitor, moştenitor legal este statul.
Soţul suravieţuitor este moştenitor legal şi împreună cu clasa I-îi de moştenitori are dreptul la ¼ cotă-parte din masa succesorală indiferent de numărul descendenţilor (copiilor şi nepoţilor).
În concurs cu clasa a II-a de moştenitori sau cu bunicii, soţul supravieţuitor are dreptul la ½ din masa succesorală, indiferent de numărul de moştenitori.
În lipsa moştenitorilor de clasa I-a şi a II-a, şi dacă bunicii nu sunt în viaţă sau dacă aceştia au decăzut din dreptul la moştenire, soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire.
În cazul în care soţul supravieţuitor vine la moştenire legală alături de moştenitorii de clasa a II-a sau cu bunicii, acesta primeşte cu titlu de priceput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soţilor, cu excepția cazului în care acestea sunt accesorii ale unui imobil și nu pot fi separate fără a deteriora imobilul. Soţul supravieţuitor poate primi aceste obiecte și în cazul în care vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa I în măsura în care acestea sunt necesare pentru menținerea gospodăriei.
Soțul supraviețuitor nu are dreptul să moștenească dacă până la data decesului soțului:
soțul decedat a depus o acțiune de divorț, a recunoscut acțiunea de divorț depusă de celălalt soț sau a depus cerere de divorț conform legii;
căsătoria este declarată nulă prin hotărârea judecătorească sau există temeiuri pentru nulitatea căsătoriei și a fost intentată o acțiune în nulitate.
La cererea moștenitorilor, notarul care desfășoară procedura succesorală eliberează un certificat de moștenitor care confirmă dreptul moștenitorului la moștenire și în care se vor indica toți moștenitorii și mărimea cotelor succesorale. Lista bunurilor care intră în componența masei succesorale nu se include în certificatul de moștenitor. Dacă există mai mulți moștenitori, se va elibera același certificat de moștenitor fiecărui comoștenitor.
Fiecare comoștenitor poate înstrăina cota sa succesorală. Contractul prin care comoștenitorul dispune de cota sa succesorală trebuie autentificat notarial. La vânzarea cotei succesorale ceilalți comoștenitori au dreptul de preemțiune. Termenul pentru executarea dreptului de preemțiune este de 2 luni.
Fiecare comoștenitor poate cere în orice moment partajul masei succesorale. Prin partajul mesei succesorale se determină care bunuri sau cote-părți din bunuri, precum și care drepturi și obligații ale masei succesorale se dobândesc de către fiecare comoștenitor. Dacă la partajul masei succesorale valoarea bunului atribuit unui moștenitor este mai mare decât valoarea cotei succesorale a acestuia, el va avea obligația să plătească o sultă celorlalți comoștenitori.
Printr-o dispoziție testamentară testatorul poate stabili modul de efectuare a partajului.
Dreptul de proprietate în privința bunurilor supuse înregistrării de stat obligatorii, ce se confirmă prin certificatul de moștenitor urmează a fi înregistrat în registrele de publicitate ca de exemplu în Registrul bunurilor imobile.
