Depersonalizarea hotărârilor judecătorești se efectuează defectuos. Un studiu privind transparența justiției versus datele cu caracter personal, realizat de Centrul de Resurse Juridice, arată că regulamentul privind depersonalizarea hotărârilor judecătorești este încălcat în cazul a 63% din hotărârile civile, contravenționale și penale și în proporție de 55% în cazul hotărârilor privind actele de corupție, transmite IPN.
Ilie Chirtoacă, consilier juridic al CJRM, a spus că au fost analizate 1340 de hotărâri judecătorești pronunțate la nivel de țară în perioadă 1 ianuarie 2018-31 martie 2019 și plasate pe site-ul instanțelor de judecată. Consilierul a amintit că CSM a adoptat Regulamentul privind depersonalizarea hotărârilor de judecată în octombrie 2017 care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. Astfel, la data de 31 martie 2019, Regulamentul era în vigoare de 15 luni. A fost analizat modul în care au fost respectate șase reguli principale din acest document.
Potrivit lui Ilie Chirtoacă, cele constatate arată că anumite informații publice lipsesc din mai mult de jumătate din hotărârile judecătorești analizate. 20% din acestea arată o depersonalizare parțială a hotărârii, fiind vorba doar de primele pagini din hotărâri.
De cele mai multe ori, nu sunt respectate prevederile care țin de obligația ascunderii adresei de domiciliu, datei și locului nașterii, IDNP-ului sau numărului de înmatriculare al automobilului. Totodată, sunt depersonalizate abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor, acolo unde acestea nu trebuie depersonalizate. Pe de altă parte, sunt anonimizate abuziv numele avocatului, procurorului sau agentului constatator.
Studiul relevă faptul că, în cazul judecătoriilor, rata medie a încălcării Regulamentului de depersonalizare este de 75%. La nivelul curților de apel, situația este mai bună decât în judecătorii, dar la fel de îngrijorătoare, fiindcă 47% din hotărârile judecătorești nu corespund Regulamentului. La CSJ, prevederile Regulamentului nu au fost respectate în 23% din hotărârile analizate.
Potrivit lui Ion Guzun, consilier juridic al CJRM, modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătorești afectează viața privată a persoanelor fizice care compar în instanțele de judecată, dar și erodează încrederea în sistemul judecătoresc, dacă anumite informații publice lipsesc.
Autorii studiului recomandă autorităților responsabile să ia măsuri urgente de consolidare a cunoștințelor corpului judecătoresc asupra prevederilor Regulamentului în partea ce ține de depersonalizarea hotărârilor de judecată.
Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
