Oraşul Ungheni are o planificare strategică integrată la nivel local, unde au fost stabilite obiectivele de dezvoltare a localităţii pe termen scurt şi lung. Aceasta are un cuprins amplu, care prevede profilul dezvoltării oraşului, potenţialul socio-uman, analiza sectorului economic, dar cel mai important – planul de acţiuni pentru perioada anilor 2014-2017 cu portofoliul proiectelor prioritare. Primăria are şi Agenda Locală -21, la fel, un plan local de dezvoltare durabilă.
Alexandru Ambros, primarul oraşului, spune că planul socio-economic de dezvoltare a localității este un document important, are greutate pentru finanţatori, este un atu important pentru atragerea investiţiilor pentru una sau altă prioritate menţionată. Unele din obiectivele trasate în planul de acţiuni pentru atingerea unui nivel înalt de dezvoltare economică, aşa cum este stipulat şi în strategie, au fost deja realizate, altele sunt în derulare, iar pentru cele din urmă – se pare că şi termenul deja este depăşit.
Am analizat aleatoriu. În 2015, urma să fie întocmit ghidul afacerilor de succes din Ungheni, să fie implementat proiectul de construcţie a centurii de drum a oraşului, să fie creat centrul de carieră, elaborat programul de înnoire a parcului de transport călători. Tot în acea perioadă este stipulat că trebuiau începute lucrările de modernizare a staţiei de epurare; amenajarea scuarelor din diferite cartiere ale oraşului, reabilitarea parcului central ş. a. Edilul oraşului explică că planul de acţiuni este un reper pentru administraţia publică locală ce ar trebui de fapt să facă, dar nu este obligatoriu să fie executat, mai ales că de multe ori apar alte obiective, mai prioritare. Cu referire la renovarea parcului central, care urma să fie început în anul 2014 şi terminat în 2017, Alexandru Ambros punctează că de ceva timp sunt în căutarea unui agent economic pentru realizarea unui parteneriat public privat. Au fost câteva propuneri, însă neînsemnate, iar unii din cei care au avut o astfel de intenţie, nu au prezentat o schiţă de proiect, businss-planul fiind ceva străin pentru ei. Iată un exemplu care denotă riscurile şi impedimentele implementării unui proiect. Totuşi, edilul oraşului spune că sunt un şir de proiecte care trebuie începute în anul acesta, dar care nu le-am găsit în strategia de dezvoltare. Ne referim la instalarea reţelei de iluminare a trotuarelor, ceea ce până acum nu a fost făcut. Ni se spune că se munceşte la proiectele tehnice pentru următoarele pătrate de străzi: intersecţia Boico cu Decebal-Hasdeu-Bernardazzi-Decebal; al doilea: Vasile Lupu-Romană-Naţională, al treilea: Decebal-Crestiuc-Ion Creangă-Bernardazzi.
În strategie se menţionează că, anual, primăria trebuie să prezinte consiliului local un raport de evaluare a implementării strategiei de dezvoltare. Vasile Nogai, consilier orăşenesc PLDM, spune că acest lucru se respectă, iar toate investiţiile capitale care vor fi făcute şi în anul acesta, sunt parte componentă a strategiei de dezvoltare socio-economică: „Este o continuitate a priorităţilor din anul trecut: reparaţia capitală a străzilor Alexandru cel Bun, Veronica Micle, consolidarea malului râului Prut, dar şi unele noi – reparaţia căilor de acces în curţile blocurilor. Sperăm să fim susţinuţi financiar de bugetul de stat, finanţatori străini”.
Anjelica Lichina, consilieră orăşenească PSRM, consideră că pentru orice îmbunătățire sau dezvoltare sunt necesare resurse financiare, iar aceasta se poate obţine nu numai prin atragerea investiţiilor străine sau contractarea creditelor bancare. Dânsa menționează: „Sunt consilier orășenesc și raional de aproximativ 8 luni, și am observat, că nici primăria, nici unii consilieri nu susțin ideea că orașul trebuie să acumuleze surse proprii financiare, mai ales că există aşa posibilităţi. Ca exemplu: de ce clădirea de pe str. B. Lăutaru 26 (fosta grădiniță nr. 50) trebuie să fie folosită ca sursă de venit de către Casa Antreprenoriatului Ungheni, și nu de primărie? O altă sursă de venit pentru oraș ar fi terenul de 1,1962 ha, situat pe strada Decebal, fostul masiv al Ministerului Apărării, care în anul 2006 a fost dat în arendă Coopcomerț UCOOP Ungheni. De asemenea, pentru dezvoltarea orașului ar fi binevenite resursele financiare pe care le-ar avea dacă primăria n-ar comite greșeala și n-ar pierde terenul unde este amplasată piața “Setraco”, și anume, circa 5000-7000 lei zilnic. Proiectele vin şi se termină, însă autonomia financiară a orașului Ungheni este necesară ca aerul. Anume autonomia financiară îi va permite orașului să asigure o dezvoltare social-economică”.
