La începutul lunii iulie în țară, inclusiv și Ungheni, s-a marcat Săptămâna dedicată portului popular. La acea dată scriam că atunci când spui „secolul XXI”, primul gând care îţi vine în minte e despre globalizare. Fenomenul în care identitatea nu mai are aceeaşi valoare ca şi acum câteva zeci de ani. Și pentru a conserva acest autentic specific țării și zonei noastre oamenii de cultură împreună cu specialiștii în domeniu bat alarma ca să readucă în atenția publică importanța acestuia.
Tot în acel material („Portul popular revine în modă și cotidian”) afirmam că o parte dintre aceștia organizează diferite evenimente în care principalele obiective pe care vor să le atingă sunt: valorificarea costumului autentic popular, cunoașterea pieselor componente ale costumului și ale simbolurilor acestuia, dar și promovarea tehnicilor de confecționare a costumului pe plan naţional şi internaţional.
Iar o alta merg dintr-o localitate în alta și le caută, le descoperă și fac tot posibilul ca acestea să ajungă în patrimoniul muzeal pentru ca să fie păstrate și mărturie generațiilor viitoare că țara noastră a avut și are un tezaur extrem de valoros. Din această a doua categorie de specialiști face parte și echipa de la Muzeul de Istorie și Etnografie Ungheni. De-a lungul anilor ei au reușit să conserve mai multe piese de port popular caracteristice atât zonei Ungheni, cât și din altele. Câte la număr sunt, zonele exact de unde provin, dar și ce probleme întâmpină muzeografii în munca lor, vorbim cu Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni.
— Dle Iucal, vă rog, spuneți-ne mai exact câte piese aveți acum în muzeu și din ce zone provin?
— În jurul la 50 de piese de port popular. Aproape toate sunt din Ungheni și doar câteva din zona Bucovinei.
— Cum au ajuns ele în patrimoniul muzeului?
— Toate prin donații sau în urma insistențelor din partea muzeografilor, atunci când au fost depistate. Statul nu prevede nimic pentru achiziții de patrimoniu. Astfel, că 99 la sută din patrimoniul cultural și istoric al muzeului este alcătuit din donații. Problema cu care ne confruntăm deseori este că unele din aceste lucruri deosebit de valoroase se pierd, datorită faptului că oamenii nu întotdeauna înțeleg valoarea lor. Așa am pățit cu câteva exemplare la Costuleni și Cetireni. La Cetireni, de exemplu, în anii 90, în muzeul școlii au existat câteva ii de certă valoare. Cu părere de rău, muzeul a fost lichidat, iar iele au dispărut fără urmă. Și asemenea cazuri mai sunt, din păcate. De aceea ar fi bine ca cei care posedă asemenea lucruri, nu numai ii, dar și covoare, alte lucruri care ne definesc existența ca neam, să le doneze muzeelor pentru păstrare.
— Care e cel mai vechi costum din zona Ungheniului pe care îl aveți și din ce localitate?
— Toate sunt din anii 1920-1944. Cei care le-au donat, nu mai știau anul exact al confecționării. Majoritatea au fost realizate în anii de școală. Portul popular în perioada interbelică, constituind un element important al educației copiilor în spiritul față de neam și țară. Aceste costume, de fapt, erau un fel de uniformă școlărească, dacă se poate spune așa. De exemplu, frumoasa ie de la Costuleni, donată muzeului în anul 2007 de către dna Alexandra Cladco (fapt pentru care trebuie să-i mulțumesc dlui Corneliu Prepeliță, datorită căruia a fost posibilă donația), ne-a relatat că ea a fost cusută de dumneaei în anul 1937 la lecțiile de menaj și a purtat-o cât a fost elevă.
Muzeul de Istorie și Etnografie Ungheni – locul unde se conservă istoria regiunii
Potrivit site-ului www.turism.ungheni.md Muzeul de Istorie și Etnografie activează de la sfârșitul anilor 60 ai secolului trecut și a fost prima instituție de acest gen în partea de vest a Moldovei. Primul sediu a fost actuala catedrala „Aleksandr Nevski”. Din 1988 activează în incinta Palatului de Cultură Ungheni.
În Muzeul de Istorie și Etnografie vizitatorii pot admira peste 10 mii de piese autentice din arheologie, port popular, țesături tradiționale, ceramică. Un loc aparte aici îl ocupă troițele. Despre acestea a fost difuzat un reportaj la TVR Iași în 2019.
Ele vin să constituie imaginea regiunii din cele mai vechi timpuri până în ziua de astăzi.
Pe același site este menționat că sălile muzeului găzduiesc numeroase şi variate expoziţii temporare, de la artă populară la artă cultă. Instituția este în posesia unei valoroase colecţii de lucrări de artă plastică şi caricatură, autorii cărora sunt prestigioşi artişti contemporani din Moldova: Mihai Grecu, Ada Zevin, Andrei Mudrea, Vera Ţoncev, Valentin Vârtosu, Emil Childescu, Ion Zderciuc, Dumitru Verdianu, Valentin Vârtosu, Tudor Cataraga, Ilie Cojocaru, Victor Crudu.
