Pe 27 iunie, la Teatrul „Regina Maria” din Oradea, publicul a fost martorul unei lecții vii de istorie și empatie. Spectacolul-documentar „Dosarele Siberiei”, în regia lui Petru Hadîrcă, realizat de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, a fost prezentat în cadrul Turneului Memoriei, un demers cultural și civic care va ajunge în mai multe orașe din România.
Spectacolul reconstituie cu durere și demnitate tragedia deportărilor din Basarabia, pornind de la mărturiile reale ale supraviețuitorilor: Ecaterina Chele, Margareta Cemârtan-Spânu și Ion Moraru. Spectacolul nu doar că aduce în prim-plan trecutul, ci îl face viu – prin vocile actorilor, prin cântecele interpretate live, prin tăcerea apăsătoare din unele momente și prin simbolurile care evocă suferința și rezistența.
Una dintre cele mai marcante prezențe scenice a fost actrița Diana Decuseară, interpretând rolul Dorei – „Spectrul mamei nemângâiate și îngerul morții”. Întrebată ce a însemnat acest rol pentru ea, actrița a povestit cu emoție pentru cititorii ziarului „Unghiul”: „N-am să uit niciodată prima zi de repetiție la spectacolul „Dosarele Siberiei”. Domnul Hadârcă mi-a zis: „Diana, ți-o încredințez pe Dora sau… Dorica, așa cum îi spun toți”. Am simțit un fior, pentru că mama voia să-mi dea acest nume, ca omagiu pentru străbunica mea. Uite că am ajuns să fiu Dorica, măcar pentru două ore. Nimic nu e întâmplător. Apoi a venit provocarea cea mare — să cânt live patru doine. Inițial am încercat lecții de canto popular, dar nu era ce-mi trebuia. Iar când le-am cerut un sfat Surorilor Osoianu, doamna Valentina mi-a spus: „Diana, de ce te chinui? Doina nu se învață, doina se simte”. Asta și fac. Cânt așa cum simt. Joc îngerul morții, cea care mângâie sufletele cu o voce de mamă și le poartă într-o lume mai bună”, a mărturisit actrița.
Printre spectatori s-a aflat și Cătălina Guțan, studentă la Oradea, originară din Republica Moldova. Ea a rămas profund marcată de mesajul spectacolului și prestația actorilor: „Experiența a fost excepțională. Pe întreaga durată a piesei, am simțit că m-am teleportat în Moldova, acasă, și am reauzit, încă o dată, poveștile dure spuse de bunicii mei despre perioada deportărilor din Basarabia. Actorii au fost impecabili, reușind să trezească în mine un amalgam de emoții, de la râs până la groază și tristețe. La anumite scene, am simțit cum mi se face pielea de găină. Cea mai intensă secvență din piesă care m-a marcat a fost momentul călătoriei sătenilor în vagonul de vite, actorii reușind să redea cu adevărat chinul prin care au fost nevoiți să treacă cei deportați în Siberia”, subliniază tânăra.
Spectacolul a impresionat profund publicul orădean. Toate cele 700 de locuri ale sălii au fost ocupate, iar actorii au fost întâmpinați cu aplauze calde care nu au durat mai puțin de 10 minute. „Am avut parte de un public cald și generos în aplauze. Un public care știe să asculte extrem de atent fiece cuvințel și care a vibrat alături de noi. Eu am fost pentru prima oară la Oradea. M-am îndrăgostit iremediabil de acest oraș și de oamenii calmi, luminoși și binevoitori pe care i-am întâlnit!”, ne-a destăinuit Diana Decuseară.
„Cei care nu-şi cunosc
istoria, ororile istoriei, sunt condamnați
să le repete”
Atât actrița, cât și studenta Cătălina Guțan, consideră că „Dosarele Siberiei” este un spectacol necesar, care trebuie văzut de cât mai mulți oameni. Pentru ele, această montare nu este doar un act artistic, ci un mijloc de a transmite mai departe o memorie colectivă ce nu trebuie uitată. „Este important ca acest spectacol să fie văzut de cât mai multă lume. Se știe că cei care nu-și cunosc istoria, ororile istoriei, sunt condamnați să le repete. În contextul evenimentelor și situației politice de azi, prezența spectacolului „Dosarele Siberiei” pe scenele teatrelor din România e și mai importantă. „Eliberatorii” ruși încearcă din răsputeri și azi să dezbine și să domine poporul nostru. Roata istoriei se poate întoarce, trebuie să fim conștienți de asta”, a declarat Diana Decuseară.
Și eu am fost prezentă în sală. Rar mi-a fost dat să asist la un spectacol care să mă tulbure atât de profund. Emoțiile au fost copleșitoare – de la durere până la un sentiment de admirație pentru forța actorilor de a spune această poveste. „Dosarele Siberiei” nu e doar despre teatru – e o rugăciune spusă în numele celor uitați, o chemare la trezire, la solidaritate și la recunoștință pentru persoanele care au trăit acele vremuri odioase.
Turneul Memoriei continuă în România, cu următoarele opriri programate pe 29 iunie, la Teatrul Național din Cluj-Napoca, la Baia Mare, pe 1 iulie 2025, la Teatrul Municipal, și la Satu Mare, pe 3 iulie 2025, la Teatrul de Nord.
Precizăm că în 2023 spectacolul a fost jucat și pe scena Palatului de Cultură din municipiul Ungheni. Doi actori din distribuția „Dosarele Siberiei” sunt originari din comuna Sculeni. E vorba de Nicolae Darie și Alexandru Pleșca.
