Pe data de 24 februarie s-a împlinit un an de la declanșarea războiului din Ucraina, timp în care un număr considerabil de persoane s-au refugiat în Republica Moldova, inclusiv și în raionul Ungheni. Aceștia au fost cazați în unele instituții de stat, găzduiți de rude sau primiți în unele familii din oraș și raion.
„Dezbrăcați și nepregătiți”
Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni (DGASPF) a avut un rol important în susținerea oamenilor care au fugit din calea războiului. Cum a decurs această procedură a ținut să relateze în cadrul unei activități organizate la Biblioteca Publică Raională ,,Dimitrie Cantemir”, pentru această categorie de persoane, Constantin Potlog, șef-adjunct a DGASPF: „Cu nenorocirea aceasta, care s-a abătut asupra Ucrainei, Republica Moldova, inclusiv și raionul nostru au venit în sprijinul acestor refugiați. Am fost foarte conștienți de ceea ce se întâmplă și în ce situație se aflau ei. Am întreprins un șir de măsuri pentru a-i caza undeva. Având două centre de plasament, unul în Sculeni și altul în Ungheni, ne-am gândit că acolo se poate să-i adăpostim. Cele 20 de locuri disponibile de la Sculeni, le-am comasat cu cele de la centrul amplasat pe teritoriul fostei școli internat din Ungheni, astfel oferind refugiaților 70 de locuri. Vreau să menționez că atât cei din Republica Moldova, cât și noi cei de la Ungheni, nu am avut o asemenea practică până în prezent și de aceea ne-am confruntat cu multe probleme. Una din ele este că raionul Ungheni nu are un cămin prevăzut pentru situații excepționale, cum ar fi incendiile, inundațiile, situații de conflict armat sau alte calamități naturale. Or, noi ne-am pomenit în fața acestei situații de forță majoră, cum s-ar zice „dezbrăcați și nepregătiți”. Ne-am străduit, însă să le creăm condiții minime de trai și să demonstrăm că suntem capabili să ne mobilizăm și să facem față provocărilor. Se pare că ne-am descurcat și chiar am acumulat o experiență în acest sens. Este destul de dramatic faptul că aceste familii au fost nevoite să lase casa, masa și să se refugieze”.
„Trăim cu gândul că ne vom întoarce cândva în țara noastră”
„Desigur, că și pentru noi a fost și este o dramă acest război ce ne-a luat prin surprindere. Nu am crezut niciodată că vom fi atacați de ruși. Am lăsat în urmă tot ce am agonisit o viață. Acum casele noastre sunt în ruine, dar mai trăim cu gândul că ne vom întoarce cândva în țara noastră. Suntem impresionați de generozitatea oamenilor din Ungheni, avem doar cuvinte de mulțumire pentru ei. Suntem recunoscători autorităților de aici care ne-au oferit un acoperiș deasupra capului și condiții de trai. Acum ne rugăm de pace și pentru țara voastră, care s-ar afla în pericol și pusă într-o zonă de incertitudine”, ne mărturisește Ecaterina, o refugiată ce s-a stabilit cu traiul în municipiul Ungheni.
Și-au unit forțele trei entități
Constantin Potlog a mai menționat că pentru a cuprinde cu spațiu de trai, hrană și alte necesități și-au unit eforturile mai multe entități. ,,Efortul nostru a fost pe măsură, cred eu, pentru că doar în colaborare cu mai mulți parteneri am reușit să facem ceva pentru persoanele refugiate. Am avut sprijin din partea Înaltului Comisariat ONU, unele organizații obștești, diaspora. Aici a-și vrea să accentuez că primul ajutor a fost de 20 de mii de lei, pe care l-am primit de la o persoană băștinașă din Ungheni, aflată peste hotare. Un alt ajutor a venit din Canada și SUA. Foarte mult s-a mobilizat la nivel de raion asociația obștească „Parteneriate pentru fiecare copil”, care a ajutat foarte mult copiii, AO „Alternative Sociale”. Obiectivul nostru în continuare este de a îmbunătăți condițiile de trai la centrul unde sunt cazate aceste persoane. Ne propunem să mai achiziționăm pentru ei un cazan de încălzit apă.
Potrivit aceleeași surse, la centru sunt cazate 70 de persoane refugiate. Acestea sunt aprovizionate cu hrană de trei ori pe zi, dispun de o sală de calculatoare, unde copii își pot face lecțiile, elevii au fost asigurați cu ghiozdane și rechizite școlare.
DGASPF Ungheni are o echipă multifuncțională care organizează pentru refugiați diferite activități. Pentru ei a fost organizată o excursie la Iași, România, a fost construit un mic parc de odihnă și joacă pentru copii familiilor refugiate.
De menționat că de la începutul războiului în raionul Ungheni au venit circa 700 de persoane, iar în prezent numărul acestora este de 220 de persoane, care sunt în grija comunității unghenene.
