Mai mulți activiști pentru protecția animalelor critică modul în care s-au desfășurat consultările publice pe proiectul de lege care urmărește crearea cadrului normativ pentru protecția animalelor. Potrivit acestora, din start au fost impuse condiționalități care nu rezonează cu respectarea drepturilor omului și încalcă principiul participării societății civile la procesul decizional.
Anastasia Cozlovschi, activista civică, a afirmat în cadrul unei conferințe de presă la IPN că pe 5 iulie societatea civilă a fost invitată la consultările publice. Deputata PAS Iulia Dascălu le-a spus că dezbaterea durează o oră și 15 minute, timp în care toți participanții trebuie să reușească să se pronunțe. „Ni s-a spus deodată că nu se acceptă nici un fel de critică și ne-a rugat să fim constructivi, deși să fii constructiv, asta și înseamnă să critici ca să îmbunătățești. Ni s-a dat de înțeles că noi trebuie să lăudăm și să acceptăm (inițiativa legislativă), că dacă nu o să fie așa cum este, nu o să fie nicicum”, a spus activista, adăugând că în mare parte a vorbit doamna deputată. Reprezentanții ministerelor și diferitor instituții în mare parte au lăudat proiectul.
„Legea pentru care noi luptăm trebuie să devină o lege de bază, care va proteja drepturile animalelor în Republice Moldova”, a spus Leo Ogariov, activist civic care protejează drepturile animalelor. Noi cu toții înțelegem că la nivelul municipal avem mari probleme cu animale, dar imaginați-vă ce se întâmplă la periferie, unde acest subiect este reglementat mult mai răuˮ, a mai spus activistul.
Reprezentanții societății civile solicită extinderea grupului de lucru pentru elaborarea legii privind protecția animalelor. Legea trebuie să fie elaborată conform standardelor europene, cu implicarea activă a societății civile. Experților independenți care lucrează asupra legii trebuie să li se ofere acces nu numai la documente în limba de stat, dar să fie elaborată versiunea oficială a textului în limba rusă. Asemenea solicitare este motivată de faptul că în limba rusă vorbesc mai multe grupuri etnice aflate pe teritoriul Republicii Moldova, cum ar fi găgăuzi, bulgari, ucraineni, a adăugat Leo Ogariov.
O altă activistă civică, Lidia Vinogradova, a spus că după modificările făcute inițiativa legislativă a devenit „comodă” pentru autorități, dar absolut nefuncțională. Au fost eliminate sau modificate articole esențiale din lege pe care le-au propus activiștii pentru protecția animalelor și organizațiile nonguvernamentale din domeniu. Dacă legea va fi aprobată în varianta prezentată, societatea civilă nu va putea participa la susținerea acestui sector.
Ludmila Pravdyuk, activistă civică, a spus că deputata Iulia Dascălu, care este una din autorii proiectului, nu trebuie să mai participe la consultările publice asupra acestei inițiative legislative. În locul deputatei să fie implicată o persoană care dorește ca atât oamenii, cât și animalele să o ducă bine în Republica Moldova.
Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
