Ultimele zile au fost marcate de mai multe semnale îngrijorătoare care vin din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, urmare a unor explozii care au avut loc în diferite localități din regiune. Despre motivele, actorii, regizorii și evoluțiile posibile ale acestora, despre pericolul implicării Republicii Moldova în războiul care bântuie în vecinătate, dar și despre atitudinea societății față de toate acestea – au discutat invitații dezbaterii publice „Situația reală și reacția utilă a societății moldovenești la provocările din jurul regiunii transnistrene”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a relatat că din 21 aprilie, în Transnistria a fost emis un ordin de convocare a bărbaților cu vârsta de până la 55 de ani pentru exerciții militare, presupunând-se că cei care vor fi selectați vor putea completa rândurile forțelor pacificatoare din Transnistria. „Unii spun că e o mobilizare, alții spun că e un lucru de rutină care se întâmplă în Transnistria de patru ori pe an. La 25 aprilie, cu lansatoare de grenade s-a tras în clădirea așa zisul minister local al securității (MGB-ul) din centrul Tiraspolului, iar a doua zi au fost distruse două emițătoare puternice din satul Maiac și ulterior s-a semnalat că chipurile au fost atacuri la o unitate militară din satul Parcani și la Aeroportul din Tiraspol. Este de remarcat că marți, pe 26 aprilie, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra regiunii Odesa, iar drept urmare a fost distrus parțial podul feroviar care unește Odesa cu partea de sud a Basarabiei”, a amintit el.
Potrivit expertului, pentru toate aceste incidente există trei versiuni: „Există versiunea ucraineană care sune că sunt provocări lansate de forțele speciale rusești pentru a provoca tensiuni în partea de vest a Ucrainei și a bloca forțele militare ucrainene în această regiune. Efectul care se urmărește este de „pulverizare a forțelor ucrainene”. Există versiunea rusească, susținută de Transnistria, că ar fi vorba despre o provocare pusă la cale de ucraineni pentru a atrage și Moldova în conflict. Există și versiunea moldovenească care spune că ar fi vorba despre reglări de conturi dintre grupurile din Transnistria. Cert este că incidentele au trezit foarte multe reacții emotive ale cetățenilor din Moldova, iar, politic vorbind, oamenii înțeleg că avem o situație politică instabilă, regimuri autoritare care tind a deveni dictatoriale care-și revendică anumite lucruri”.
În opinia lui Igor Boțan, oamenii înțeleg că tot ce se întâmplă în jurul Republicii Moldova prezintă un pericol foarte mare. Expertul este de părere că actualmente factorul emoțional și cel rațional, în aprecierea situației, trebuie să fie îmbinate, „deoarece fără emoțional oamenii nu vor putea activa pentru a-și apăra Patria, iar de rațional e nevoie pentru a înțelege ce interese au cei care au inițiat războiul”.
Nicolai Țveatcov, director-adjunct al Biroului politici de reintegrare, susține că imaginea care s-a creat în ultimele luni față de activitatea Biroului poate depășește atribuțiile și competențele pe care le are. Potrivit lui, Biroul nu este organ de competență asupra riscurilor de ordin militar sau de ordinul securității naționale, pentru asta sunt create alte instituții. „Dar, având în vedere că în vizor este regiunea transnistreană, care este în proces de reintegrare cu Republica Moldova, Biroul înregistrează un interes sporit față de activitatea sa. Biroul este o subdiviziune a Cancelariei de Stat, o instituție birocratică care se ocupă cu menținerea și coordonarea unor elemente ce țin de politica de reintegrare, inclusiv menținerea dialogului cu reprezentanții autorităților de facto din regiunea transnistreană. Dar nu toate evenimentele care au loc în regiunea transnistreană, în special legate de unitățile forțelor militare ruse care staționează acolo, țin de competența Biroului. În regiune sunt forțele militare care țin de relațiile moldo-ruse, dar care nu țin nemijlocit de reglementarea transnistreană. Aceste două procese trebuie divizate”, a precizat el.
Cu referire la ultimele evenimente din regiunea transnistreană, directorul adjunct al Biroului subliniază că este în permanentă coordonare cu alte instituții, încearcă să afle mai multe detalii, dar Biroul nu are mandat pentru a spune exact ce se întâmplă acolo, pentru că nu are posibilități obiective de a face investigații pe loc. Lucrurile care se cunosc, se știu de pe căi informale neoficiale care nu dau posibilitatea de a comenta sigur ce a avut loc sigur în localitățile din regiune. În context, acesta a amintit poziția pe care Biroul a făcut-o publică în primele ore după primele explozii: „Biroul politici de reintegrare își exprimă îngrijorarea în legătură cu incidentul care s-a produs în orașul Tiraspol. Obiectivul urmărit de incidentul de astăzi ține de crearea pretextelor pentru tensionarea situației de securitate în regiunea transnistreană, ne-controlată de autoritățile constituționale. În acest context, Biroul politici de reintegrare cheamă la păstrarea calmului și împreună cu instituțiile naționale competente monitorizează evoluțiile cazului menționat”.
Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice, sociolog, a identificat trei grupuri de poziții față de situația din regiunea transnistreană. „Este vorba despre poziția ucraineană care menționează că Transnistria este o sursă de insecuritate și că eventual de acolo pot porni anumite atacuri ale trupelor militare ruse. Acesta nu este un lucru nou, Moldova a spus permanent că prezența trupelor militare ruse în regiune este mai degrabă o chestie de insecuritate decât securitate. Al doilea grup de reacții ar fi cel din Federația Rusă, caracterizate prin reacții mai diplomatice și alt gen de declarații mai extreme, dar care oricum încearcă să inducă opinia că nu au de gând să folosească trupele din Transnistria. Al treilea grup de reacții sunt cele ale instituțiilor europene care foarte clar salută poziția Republicii Moldova care, pe de o parte, spune că este una neutră, iar, pe de altă parte, am observat o schimbare în retorica și a Președinției și a Consiliului Suprem de Securitate, care spun că Moldova este pregătită să facă față provocărilor de securitate”, a spus el.
Vadim Pistrinciuc este de părere că Ucraina este într-o situație în care își salvează casa și privește Transnistria ca pe o zonă instabilă și ar vrea ca această zonă să fie cumva neutralizată, „dar nu cred că ucrainenii au interes de a provoca ceva în Transnistria, poate doar să transmită niște semnale. În caz contrar, asta ar însemna o dispersie mai mare de trupe. Ce se întâmplă în realitate în Transnistria nici transnistrenii nu știu bine și cred că conducerea de acolo nu are capacități militare semnificative pentru a avea vreun impact asupra războiului. De fapt, structurile de conducere de acolo nu-și doresc implicarea lor în conflict armat, deoarece asta ar presupune o pustiire a regiunii care și așa are dificultăți foarte mari economice sau demografice”.
Vadim Pistrinciuc califică războiul drept o catastrofă și spune că e primul război pe care-l încearcă umanitatea cu un mare acces la informare și dezinformare, milioane de oameni sunt observatori instantaneu la ceea ce se întâmplă acolo.
Dezbaterea publică la tema Situația reală și reacția utilă a societății moldovenești la provocările din jurul regiunii transnistrene”, organizată de IPN, a fost ediția a 241-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
