Situația cu privire la cunoașterea limbii de stat se îmbunătățește în unitatea administrativ-teritorială Găgăuzia și în raionul Taraclia, unde locuiește o comunitate concentrată de etnici bulgari. A crescut la 23,4% ponderea respondenților care pot citi și vorbi fluent în limba de stat, de la 16,8% în anul 2015. În același timp, 47,9% dintre respondenți înțeleg limba de stat, însă nu o pot vorbi (43,4% – în 2015). Nu înțeleg deloc limba de stat 28,6% din respondenți, în scădere comparativ cu situația din 2015, când acest indicator era de 39,2%. Datele se conțin într-un sondat elaborat de Institutul de Politici Publice (IPP), în parteneriat cu CBS Research.
Într-o conferință de presă la IPN, Arcadie Barbăroșie, director executiv IPP, a remarcat că respondenții au fost întrebați și dacă cred că cetățeanul Republicii Moldova trebuie să cunoască limba de stat. Un răspuns afirmativ au dat 49,2% din respondenți. În Găgăuzia de această părere sunt 47% din cei intervievați, iar în Taraclia – 54,7%.
Denumirea limbii de stat a Republicii Moldova este o chestiune principială pentru 73,4% din respondenții sondajului, care au afirmat că limba de stat ar trebui să se numească „moldovenească” (în anul 2015, 78% dintre respondenți erau de această părere). 15% din respondenți au spus că „nu le pasă denumirea, pentru că este aceeași limbă”, iar 0,25% au spus că limba de stat este „româna”.
Limba rusă rămâne limba de bază, pe care o vorbesc cel mai des acasă respondenții din cele două regiuni. Deși 73,8% din respondenții din Găgăuzia au fost de acord că locuitorii regiunii ar trebui să cunoască limba găgăuză, doar 46% din respondenți spun că vorbesc cel mai des în găgăuză. Printre respondenții care locuiesc în raionul Taraclia, doar 42,1% utilizează cel mai des limba bulgară.
Totodată, sondajul arată că este în creștere ponderea respondenților care simt o necesitate mare sau foarte mare de a cunoaște limba de stat în activitățile de zi cu zi, de la 30,3% – în 2015 la 49,9% – în 2021. 47,4% din respondenți mai degrabă nu au o astfel necesitate sau nu o au deloc (68,3% – în 2015).
Majoritatea respondenților, 66,1%, ar alege limba rusă ca limbă de educație a copiilor și nepoților (în scădere de la 83,3% în 2015). Limba engleză este preferată de 12% din respondenți. Iar limba de stat este pe locul trei în preferințe – 10,6%.
Au fost semnalate cazuri în care respondenții au avut probleme sau au fost discriminați din cauza necunoașterii limbii de stat. Aproape 6,5% din respondenți (răspuns da, de câteva ori) nu au reușit să se înscrie la studii la instituția de învățământ dorită, 4,5% au fost nevoiți să renunțe la o anumită funcție, iar 4% nu au fost acceptați la un post de muncă din cauza acestui fapt. Cifre similare au fost măsurate și de sondajul din 2015.
Potrivit sociologului Vasile Cantarji, de la SBS Research, în Găgăuzia, oficial sunt trei limbi de circulație, dar promovarea acestora nu este susținută în mod egal. Găgăuzia în continuare este un spațiu unde mulți cunosc și vorbesc limba rusă, se atestă un nivel moderat de posesie a limbii găgăuze și practic lipsește limba de stat.
În alt context, întrebați despre lucrurile care-i îngrijorează cel mai mult, peste 39,3% din respondenții din Taraclia au spus că prețurile. În Găgăuzia, prețurile îi îngrijorează pe 54,2% din intervievați. Principalele cauze ale sărăciei în Republica Moldova este administrația deficientă a statului (40,8% respondenți) și corupția (23%). Alți respondenți au menționat furtul de bani publici, migrația specialiștilor etc.
Eșantionul a fost realizat pe 620 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, prin metoda de interviu față în față, prin intermediul calculatorului. Eșantionul este reprezentativ pentru populația UTA Găgăuzia și Taraclia, cu o eroare de ± 3,9%. Perioada de colectare a datelor a fost 16 septembrie-2 octombrie.
