Ucraina cere garanții de securitate pentru a renunța la obiectivul aderării la NATO
Mykhailo Podolyak, consilier al președintelui ucrainean, a declarat că țara are nevoie de garanții de securitate pentru a începe să discute despre renunțarea aderării la NATO. Anterior, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski declarase că s-a „răcit” față de aderarea țării sale la Alianța Nord-Atlantică. El crede că NATO nu acceptă Ucraina, pentru a nu intra în confruntare cu Rusia. „Dar noi trebuie să primim un set clar și specific, obligatoriu din punct de vedere juridic, de garanții pentru securitatea noastră.
Și partidul Slujitorul Poporului a declarat că și „Rusia trebuie, de asemenea, să stabilească legal faptul că recunoaște statalitatea ucraineană și garantează că nu va amenința statul nostru”, a declarat partidul lui Zelensky într-un comunicat.
Pe plan electric, Moldova și Ucraina fac față cerințelor UE
Procesul de sincronizare a sistemului energetic ucrainean cu sistemul european ENTSO-e este pe sfârșite și ar putea fi finalizat în termen de o săptămână, a declarat ministrul ucrainean al energiei, Herman Galușcenko.
Sistemele au fost conectate în regim de testare la sfârșitul lunii februarie, cu participarea rețelelor din Moldova, care fac un tot întreg cu cele ucrainene și au funcționat fără probleme.
Eforturi diplomatice pentru dezamorsare
China este gata să ofere asistență umanitară suplimentară Ucrainei, a declarat Xi Jinping în timpul unui summit video cu Macron și Scholz. El s-a pronunțat pentru „sprijinul tuturor eforturilor pentru a promova o soluționare pașnică a crizei”. În cadrul reuniunii cei trei lideri au convenit să susțină discuțiile, menite să aducă mai aproape o soluție diplomatică a situației din Ucraina.
Cu probleme, evacuarea civililor din zonele de luptă a avut loc
Președintele Crucii Roșii Internaționale, Peter Maurer, a asigurat că depune toate eforturile pentru a organiza coridoare umanitare către și dinspre Mariupol.
Aseară Rusia a anunțat că declară încetarea focului pe 9 martie, de la ora 09:00 ora Kievului, în mai multe orașe și este gata să ofere coridoare umanitare în acord cu partea ucraineană. Ministrul de interne al Ucrainei Dmitri Kuleba a exprimat speranța că totul va reuși, dar are impresia că rușii vor să aducă situația într-un punct critic pentru ca ucrainenii care trebuie evacuați „să implore despre coridoarele umanitare în Rusia și Belarus. Ei se oferă să-i transporte pe cetățenii Ucrainei acolo și să-i facă prizonieri și victime pe sticla televizoarelor, care vor spune cât de „rău” le-a fost cu autoritățile ucrainene și cât de „bine” le este în Federația Rusă”.
Presa ucraineană scrie că, fiind interogați, prizonierii ruși recunosc că pentru a bombarda orașele ucrainene, aviația lor nu folosește arme de înaltă precizie, așa cum susține Moscova, ci bombe obișnuite, nedirijate. Acest lucru duce la pierderi semnificative în rândul populației civile și la distrugerea infrastructurii.
Lumea refuză cooperarea cu Rusia
Președintele american Joe Biden a anunțat marți interzicerea importurilor de petrol și energie din Rusia, ca reacție la invadarea Ucrainei, chiar dacă decizia ar putea duce la creșterea prețurilor energiei în SUA.
Uniunea Europeană intenționează să înlocuiască 66% din gazul rusesc până la sfârșitul acestui an. Frans Timmermans, șeful politicii climatice a UE, a spus că „este al naibii de greu, dar realizabil”.
British Petroleum încetează să încheie noi acorduri pentru cumpărarea de petrol și gaze din Rusia, relatează Bloomberg. Shell a anunțat abandonarea petrolului și gazelor rusești. Potrivit Politico, și Marea Britanie, după SUA, va renunța la petrolul rusesc.
Comisia Europeană a pregătit un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, care prevede interzicerea exportului de tehnologii marine din UE în Rusia, deconectarea a trei bănci din Belarus de la SWIFT, precum și includerea mai multor oligarhi și deputați ruși în „lista neagră”.
Rusia a devenit lider mondial în numărul de restricții impuse.
Rusiei i-au fost impuse 5,5 mii de sancțiuni, ceea ce este mai mult decât împotriva Coreei de Nord și Iranului.
S&P Global Ratings a coborât ratingurile de credit în valută străină și locală pentru 52 de corporații și companii rusești până la CCC–.
Moody’s estimează că economia Rusiei va scădea cu 7% în 2022 din cauza sancțiunilor și a consecințelor acestora. Potrivit analiștilor, PIB-ul Rusiei va continua să scadă și în 2023.
În aceste condiții, viceprim-ministrul Alexander Novak a spus că Rusia are dreptul de a stopa funcționarea conductei de gaz Nord Stream 1 din cauza interzicerii Nord Stream 2.
Uniți în fața pericolului
The Economist relatează despre unitatea fără precedent a societății americane în sprijinul Ucrainei. E ceva asemănător cu sentimentele după atacurile din 11 septembrie 2001.
Astfel, aproximativ trei sferturi dintre democrați și republicani susțin sancțiunile economice împotriva Federației Ruse; 60% dintre democrați și 65% dintre republicani cred că guvernul ar trebui să furnizeze arme ucrainenilor; 46% dintre republicani și 58% dintre democrați susțin aderarea Ucrainei la NATO.
Într-o vreme, ei își doreau deconectarea de la internet
The New York Times scrie că în mai puțin de o săptămână Statele Unite și NATO au furnizat Kievului peste 17.000 de arme antitanc. În plus, conform publicației, experții cibernetici americani din Europa de Est resping atacurile cibernetice din Rusia.
Din 11 martie Rusia va fi deconectată de la internetul global, scrie Market Rebellion. Rușii vor avea acces doar la servere și site-uri web din zona rusă. Tatonarea acestei posibilități este testată din 2019.
Să nu-mi mai spui frate!
Orașele europene și americane iau decizii de a rupe relațiile de fraternitate cu orașele rusești. Pe 5 martie orașul ceh Heb a anunțat ruperea relațiilor cu Nijni Tagil, iar Oxford a întrerupt cooperarea cu Perm. Pe 6 martie Rovaniemi (Finlanda) s-a certat oficial cu Murmanskul. Înainte de aceasta, pe 3 martie, Tallinn și-a încheiat parteneriatul cu Moscova și Sankt Petersburg, Gdansk cu Sankt Petersburg și Kaliningrad, iar Varșovia cu Moscova, Sankt Petersburg, Grozny, Nijni Novgorod și Smolensk. Deputații de la Smolensk au remarcat pentru Kommersant că nu regretă situația.
