Recent s-a tot vorbit de testarea sirenelor de înștiințare care ar exista și nu prea, care ar funcționa, dar nu ar fi conectate la un sistem centralizat și care în mod clar ar trebui înlocuite sau reparate. Bani nu ar fi, dar moldoveanul tot mai speră la ajutorul vecinului.
După cum precizează Oleg Blișceac, șeful Direcției Situației Excepționale a raionului Ungheni, în acest sens au fost întreprinse deja măsuri. ”Consiliul Raional a depus un proiect spre finanțare în România pentru dotarea cu sisteme automatizate de înștiințare a trei echipe ale protecției civile din satele Măcărești, Sculeni și Pârlița”, spune dânsul.
Că va fi sau nu acceptat proiectul, asta deja rămâne de văzut, problema acum este alta. Unde ne adăpostim atunci când va fi anunțat un pericol? Singurul lucru pe care-l tot auzim este să ne păstrăm calmul, să nu intrăm în panică,. Dar totuși cum ne protejăm și unde ar trebui să se adăpostească angajații marilor și micilor instituții, întreprinderi dar chiar și simplii locuitori – nici pomeneală.
Pentru a afla care sunt așa -zisele edificii de protecție sau câte au mai rămas funcționale și care din ele ar putea reprezenta chiar un pericol pentru oameni ne-am adresat lui Vasile Gaviuc, responsabil protecția civilă din cadrul Primăriei municipiului Ungheni. Dânsul ne-a declarat: „Conform dispoziției primarului din 2 noiembrie 2011, prin care a fost creat Centrul de conducere și coordonare a evacuării, au fost stabilite zonele cu risc de inundație, acestea fiind cartierele Berești și Dănuțeni, precum și edificiile de protecție – hotelul Vila Verde, liceele din oraș, Colegiul Agroindustrial, stadionul central. Pentru informarea cetățenilor despre cum ar trebui să se comporte în timpul unui cutremur și care sunt locurile de adăpostire, s-au desfășurat diverse simulări de cutremure în școli, instituții și grădinițe. În acest sens, fiecare primărie din teritoriu și-a instruit o formațiune specială care să acorde primul ajutor victimelor. SA „Covoare-Ungheni” și ÎCS ”Lear Corporation” SRL au pregătite câte o formațiune de 12 membri la care stația de urgențe poate apela în cazuri extreme. De asemenea s-au stabilit care sunt clădirile cu risc de prăbușire, în lista acestora se includ blocurile construite în anii 1950-1960 de tip ”hrușciovka”, cele cu 3-5 nivele, precum și blocurile cu 9 etaje la care au fost intervenții în structura de rezistență”.
Pentru cazuri de urgență primăria orașului dispune de un subsol special dotat cu sisteme de ventilatoare automate. În caz de pericol acolo este amenajat și un punct de dirijare, astfel încât primăria să-și poată continua activitatea și în situațiile excepționale. Subsolul a fost făcut în anul 1980, în perioada războiului rece, în cazul apariției pericolului de bombă atomică. ”Din păcate, capacitatea acestuia nu este atât de mare, cel mult 100 de persoane se pot adăposti în acest subsol”, a mai spus Vasile Gaviuc.
