Creștinii ortodocși, care respectă calendarul bisericesc vechi, îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați primii mari susținători ai creștinismului în istoria Imperiului Roman. Este o zi cu însemnătate religioasă profundă, dar și cu numeroase tradiții și credințe populare, păstrate în comunitățile din Republica Moldova, transmite IPN.
Potrivit tradiției bisericești, Împăratul Constantin este cel care a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor, iar mama sa, Elena, este cunoscută pentru descoperirea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Evenimentele istorice care le-au consacrat numele sunt strâns legate de puterea simbolică a crucii, devenită în timpul domniei lui Constantin un semn protector al armatei romane.
Sărbătoarea este marcată atât în biserici, cât și în comunități. Multe localități își serbează astăzi hramul, iar în sate se păstrează și unele tradiții populare. În credința populară, ziua este numită și „Constantin graur” sau „Constantinul puilor”, fiind asociată cu momentul în care păsările de pădure își învață puii să zboare. Se crede că munca pe câmp în această zi atrage pagube din partea păsărilor, motiv pentru care gospodarii evită lucrările agricole.
Istoricii menționează că Edictul de la Milano, semnat în anul 313 de Constantin cel Mare, a fost primul act oficial care a acordat libertate deplină religiei creștine. De asemenea, datorită influenței mamei sale, împărăteasa Elena, au fost construite biserici importante în locuri sfinte din Ierusalim, precum Biserica Sfântului Mormânt.
În această zi, sunt felicitați toți cei care poartă numele Constantin, Elena și derivatele acestora. În același timp, sărbătoarea este și un moment de reflecție asupra credinței și rolului pe care acești doi sfinți l-au avut în istoria creștinismului.
