Astăzi nu mai este pentru nimeni o noutate sau un lux linia telefonică şi accesul nelimitat la internet pentru o locaţie fixă. Nu mai este o noutate şi, la fel, un lux nici locaţiile sau spaţiile în aer liber unde pentru confortul vizitatorilor este creată o zonă wi-fi. Şi dacă în aceste zone, accesul la internet pentru vizitatori este gratis, căci sunt nişte servicii achitate de către agenţii economici la diferiţi operatori de telecomunicaţii, în dependenţă de pachetul de servicii contractat, atunci la instituţiile publice din oraşul sau raionul Ungheni aceste cheltuieli sunt puse pe seama noastră, a tuturor, adică, achitate din bugetul local, completat iarăşi din impozitele achitate de persoanele angajate.
Conform bugetului orașului Ungheni pentru anul 2017, aprobat de majoritatea absolută a consilierilor locali, la capitolul cheltuieli suma preconizată de a fi achitată pentru serviciile de telecomunicații și informaționale (internet) diferă de la o instituție la alta. Să analizăm mai detaliat. Deci, pentru aparatul primăriei la capitolul servicii telecomunicații este stipulată suma de 80 mii lei și 46 de mii la servicii informaționale; Muzeul de Istorie și Etnografie – 5000 și, respectiv, 3600; Palatul de Cultură – 15 mii și 7200; toate cele șase grădinițe care funcționează în localitate – 5300 și 4200; Centrul „Casa pentru toți” – 7000 și 4200; Școala Sportivă pentru copii și juniori – 3000 și 3600 lei; stadionul central – doar telecomunicații de 2000 lei. La capitolul cheltuieli sunt incluse și servicii de telecomunicații de 3000 lei la grădinița „Albinuța”, care urmează să fie deschisă în timpul apropiat. Școala de Arte Plastice anul acesta va cheltui câte 4000 de lei atât pentru servicii de telecomunicații, cât și pentru cele informaționale, iar Casa Limbii Române nu are cheltuieli pentru servicii de telecomunicații, în schimb, cele informaționale vor costa 3600 lei.
Vasile Iucal, directorul muzeului, instituție publică cu un singur număr de telefon cu apeluri locale în rețea, spune că suma de 5000 de lei pentru aceste servicii nu îl sperie, deci nu este chiar atât de exagerată. Dacă facem un calcul, atunci lunar factura pentru telefonie ar trebui să fie de circa 400 de lei. „Desigur, nu mai cheltuim noi atâția bani pe lună, căci putem face doar apeluri locale, pentru cele interurbane ne adresăm la primărie. Mijloacele bănești rămase vor fi atribuite la alte capitole, adică la cheltuieli neprevăzute. Anul acesta intenționăm să edităm al III-lea Buletin al Muzeului de Istorie și Etnografie, așa că vom avea cheltuieli suplimentare, ultimul a fost tipărit încă în anul 2006”, explică Iucal. Dânsul a făcut și o precizare: în legislație nu este prevăzută alocarea banilor pentru achiziții de patrimoniu, dar de multe ori muzeul achiziționează obiecte istorice. „În acest caz la contabilitatea primăriei se fac unele modificări la diferite capitole de cheltuieli, iar suma de bani prevăzută pentru serviciile de telecomunicații e posibil să fie redirecționată pentru astfel de necesități”, este părerea directorului.
Un alt exemplu: Liceul Teoretic „Aleksandr Pușkin” este la autofinanțare. Potrivit datelor oferite de la contabilitatea instituției, plata lunară pentru serviciile de telecomunicații este de aproximativ 400 de lei, iar factura anuală – circa 4800 lei, puțin mai mică ca cea de la muzeu sau de la o grădiniță de copii. Doar cu o mică precizare – la liceu există patru numere de telefon și nu unul, ca la instituțiile publice numite mai sus, pentru care cheltuielile respective sunt achitate din bugetul local.
Cel care a observat și a vorbit că aceste cheltuieli ar fi exagerate, iar cifrele nu ar corespunde realității a fost doar consilierul independent, Eduard Bejenari: „Iată aici putem să optimizăm cheltuielile și să folosim acești bani în altă parte. Mi se pare că de la telefonul din instituția publică vorbește oricare căruia nu îi este lene și sună oriunde dorește”.
Replica reprezentanților autorității publice a fost următoarea: consilierul să vină cu propuneri concrete cum pot fi optimizate aceste cheltuieli, iar la una din următoarele ședințe ale Consiliului Orășenesc pot fi operate modificările respective în buget. Ca reper pentru a include această chestiune în ordinea de zi, consilierii orășenești, bunăoară, se pot conduce de următorul exemplu: redacția ziarului ”Unghiul” dispune de patru numere de telefon, fiți siguri că aici se fac zeci de apeluri locale și naționale în diferite direcții zi de zi, iar factura lunară pentru toate aceste numere e de aproximativ 370 de lei. Apelurile sunt strict necesare doar în interes de serviciu și se achită din încasările pe care le are ziarul, și nu din bugetul public.
