Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis constituirea a 139 de secții de votare în străinătate care vor fi deschise în 36 de țări. Aici ar trebui să voteze cel puțin 60.030 de moldoveni care s-au înregistrat prealabil pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020.CEC afirmă că lista a fost aprobată conform metodologiei propuse de societatea civilă. În replică, organizațiile membre ale Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte susțin că erau necesare și consultări publice înainte de adoptarea acestei decizii, iar procesul de adoptare a deciziei nu a fost transparent.
Mitrofan Curti este originar din satul Ciorna, raionul Rezina, dar de șase ani locuiește cu familia în Țările de Jos (n.r. Olanda), fiind angajat la Universitatea Tehnică din Eindhoven. Chiar dacă se află departe de țară, Mitrofan își exercită dreptul la vot în timpul alegerilor din Republica Moldova: „Din 2012 am început masteratul în Varșovia, Polonia, și tot timpul m-am străduit să profit de șansa de a vota. Cred că în Țările de Jos am votat de trei ori”. Tânărul spune că va merge să voteze și în acest an, împreună cu familia sa, la secția de votare din sediul misiunii R. Moldova din Haga care este singura secție de vot din Țările de Jos. Ea se află la 130 de km distanță de casă, iar călătoria le ocupă aproape toată ziua, dar asta nu-l oprește pe Mitrofan care consideră că votul său este crucial. „Vom dedica această zi în totalitate călătoriei la Haga. Pierdem o zi, în schimb vom contribui la o schimbare pentru țara noastră”, spune el.
Decizia CEC, adoptată fără consultări publice
Atunci când se iau decizii privind deschiderea secțiilor de votare în străinătate, autoritățile trebuie să desfășoare consultări publice cu societatea civilă, să ia în calcul vocea diasporei, iar la necesitate să suplinească numărul buletinelor de vot, consideră Mitrofan Curti. „Metodele de comunicare ale autorităților cu diaspora referitoare la exercițiul de vot trebuie schimbate. Sunt convins că vin să voteze mult mai mulți oameni decât se înregistrează în prealabil la secția respectivă. De acest aspect trebuie să se țină cont pentru a evita cazurile când buletinele de vot sunt epuizate cu mult înainte de închiderea secțiilor de votare”, afirmă el.
Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) a îndemnat CEC-ul printr-un apel să organizeze consultări publice privind proiectul hotărârii de constituire a secțiilor de votare peste hotarele țării, însă aceste consultări așa și nu au avut loc. Temerile societății civile, dar și a alegătorilor din diasporă sunt legate de lipsa unei metodologii clare de aplicare a criteriilor de constituire a secțiilor de votare și distribuirea lor geografică. „Atât subiectul deschiderii secțiilor de votare peste hotare, cât și tema secțiilor pentru locuitorii din regiunea transnistreană sunt deosebit de sensibile, iată de ce am solicitat CEC-ului să organizeze discuții și consultări publice. Ne pare rău că ele nu au fost organizate”, spune Pavel Postica, director de program în cadrul Asociației Promo-LEX.
139 de secții de vot în străinătate
La 26 septembrie 2020, CEC a decis deschiderea a 139 de secții de votare, cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE). În comunicatul de presă sunt menționate criteriile de care s-a condus autoritatea electorală: „Secțiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale R. Moldova, dar și în alte localități, în baza numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripția națională, a datelor de pe urma înregistrării prealabile, precum și în baza informațiilor obținute de către MAEIE de la autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor R. Moldova privind numărul și locul aflării acestora”. În cadrul ședinței, Dorin Cimil, președintele CEC a declarat că „numărul secțiilor de votare a fost identificat în baza celor trei criterii stabilite în Codul Electoral, (…) iar în formula de calcul s-a ținut cont și de metodologia propusă de către Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”.
Expertă ADEPT: „În situația de pandemie este dificil de monitorizat procesul electoral”
La rândul său, Elena Prohnițchi, expertă la Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, dar și secretara CALC, spune că în lipsa unor consultări publice, este firească apariția suspiciunilor că procesul de stabilire a secțiilor de votare peste hotare a fost unul netransparent și incorect. „Apreciem că CEC a luat în calcul recomandările noastre, însă erau necesare și consultări publice cu toate părțile interesate – asociațiile din diasporă, partidele politice, societatea civilă cu expertiză în domeniul electoral. Asociațiile din diasporă și-ar fi putut promova argumentele, iar partidele și societatea civilă să-și prezinte propunerile și să obțină răspunsuri la mai multe întrebări legate de procesul propriu-zis. Organizarea consultărilor publice ar fi fost nu numai o dovadă de transparență, astfel puteau fi diminuate și criticile că se pregătește falsificarea alegerilor, iar CEC acționează în favoarea unui anumit concurent prin deschiderea mai multor secții de votare într-o anumită țară. Or, în situația de pandemie este dificil de monitorizat procesul electoral, iar în aceste secții ar exista un potențial risc ca votul diasporei să fie fraudat”, a concluzionat experta.
Potrivit CEC, peste 60 de mii de cetățeni ai R. Moldova cu drept de vot aflați în străinătate, precum și domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), s-au înregistrat prealabil pentru a participa la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Pentru secţiile de votare constituite în afara R. Moldova, CEC va aloca nu mai mult de 5.000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare. La alegerile parlamentare din 2019, au votat în străinătate peste 76.000 de cetățeni, însă s-au înregistrat prealabil peste 24.000 de alegători.
Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.
Mariana Jacot, Asociația Presei Independente
