Asociația Promo-LEX constată că, timp de peste trei decenii, cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană se confruntă cu numeroase presiuni și intimidări din partea administrației de facto de la Tiraspol. „Un nou an școlar, dar cu probleme vechi”, notează asociația, precizând că este vorba despre lipsa sediilor proprii și neadaptarea celor curente la procesul educațional, citațiile și riscul de înrolarea în așa-numita armată transnistreană sau provocări privind asigurarea libertății de circulație a persoanelor și bunurilor.
În Gimnaziul Roghi și Gimnaziul Corjova, careurile solemne sunt supravegheate de miliția locală. În anul 2020-2021 nu au fost observate astfel de incidente pentru că nu au fost organizate careuri. Elevilor și profesorilor le este interzisă intonarea imnului Republicii Moldova și arborarea drapelului de stat. Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” nu are un sediu propriu, iar elevii liceului sunt nevoiți să parcurgă zilnic zeci de km pentru a ajunge la școală. Cea mai lungă distanță este de 54 km.
Contactat de IPN, Pavel Cazacu, avocat în cadrul Asociației Promo-Lex, a remarcat că problemele și intimidările școlilor vor dispărea de la sine dacă Federația Rusă ar executa hotărârile Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele: Catan și alții; Bobeico și alții; Iovcev și alții, cu privire la încălcarea dreptului la educație în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Curtea a decis că în aceste hotărâri Federația Rusă este responsabilă de violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, în speță, dreptul la educație, însă, până în prezent ea refuză să execute respectivele hotărâri. Importanța executării acestor hotărâri este împărțită în două. Pe de o parte, sunt despăgubiri individuale, banii, sumele cu privire la prejudiciul moral. Este o parte importantă, dar nu e cel mai important aspect. Cel mai important aspect ține de măsurile generale, pentru că, susține avocatul, Federația Rusă, pe lângă obligația de a achita sume de bani copiilor, părinților cărora li s-a încălcat dreptul la educație, are obligația de a aplica anumite măsuri cu caracter general pentru a elimina aceste presiuni, intimidări, restricții și abuzuri în privința școlilor cu predare în limba română, care continuă cel puțin din 2004.
Un exemplu elocvent este cel mai nou incident referitor la riscul de a nu fi înregistrat Liceul „Lucian Blaga”, produs la finele lunii august 2021. Cu intervenția Biroului politici de reintegrare de la Chișinău, problema a fost pentru moment remediată.
Potrivit lui Pavel Cazacu, chiar dacă obligațiile privind acele hotărâri privesc doar Federația Rusă, oricum Republica Moldova rămâne legată de aceste școli și are obligații față de ele pentru că este teritoriul juridic al ei. Pe parcursul anilor, Chișinăul a susținut școlile de acolo. Doar că, potrivit Promo-LEX, se cere mai mult efort anume pe linia care se referă la executarea de către Federația Rusă a hotărârilor Curții Europene. Pe lângă aceste hotărâri în dosarul școlilor, mai sunt alte peste 50 de hotărâri care au fost pronunțate de Curtea Europeană în cauzele transnistrene și vizează peste 2000 de persoane, victime ale încălcării drepturilor omului.
