Regresul unei societăți este legat de școală, cultura învățării la momentul potrivit, de renașterea spirituală a ei. Ritmul accelerat al noilor tehnologii, fiind un salt covârșitor (să nu uităm și devastator) se răsfrânge cu precădere asupra școlii, înlăturând metodele clasice (umanistice). Nu putem stagna, este adevărat, însă un om evoluat, conectat la provocările extraordinare ale tehnicii, nu trebuie să evacueze în totalmente trecutul. Device-urile (dispozitive tehnologice) tot mai mult își propun să înlăture efortul intelectual cerebral, să formeze o inteligență artificială, fără să ne dăm seama de un pericol uman. Cam spre aceste „realizări” sau, cum se spune azi, succes (e), se îndreaptă școala astăzi. „Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara!”, scria încă la 1895 Spiru Haret.
