Istoria românilor mereu a fost și este în atenția oamenilor de știință și cultură din Europa și nu numai. Exact cu 84 de ani în urmă, în 1934, la Universitatea din Cambridge apărea o voluminoasă și extrem de interesantă carte dedicată istoriei poporului român cu denumirea ”A History of the Roumanians (Cambridge at the University press, 1934, 596 p.). Cartea era semnată de cunoscutul istoric și publicist britanic Robert William Seton-Watson, unul dintre cei mai valoroși specialiști în domeniu, la acea vreme, din Occident.
Evident, opera a devenit de mult o raritate bibliografică, însă cert rămâne deosebit de actuală în anul Centenarului Marii Uniri a românilor. Cartea respectivă constituie una din cele mai documentate lucrări consacrate istoriei românilor, apărute în istoriografia occidentală. Nu în zadar, în 1937, monografia a fost editată și în limba franceză la Paris (R.W. Seton-Watson, Histoire des Roumainus), iar în anul 1938, cu ocazia aniversării a 50-a de la înfăptuirea Marii Uniri a tuturor românilor, ea a fost reeditată, tot la Cambridge.
R.W. Seton-Watson, fiind încă din tinerețe un bun prieten al românilor, a salutat fierbinte Marea Unire, realizată de ei la 1 decembrie 1918, și a tipărit la timpul respectiv în presa engleză un șir întreg de materiale privind mărețul eveniment.
Lucrarea conține și un vast material referitor la Basarabia. R. W. Seton-Watson scrie în paginile ei despre anexarea brutală a provinciei, în 1812, de către Rusia, despre politica promovată în ținut de autoritățile țariste, despre prăbușirea țarismului în februarie 1917. Urmează date despre declanșarea unei puternice mișcări de renaștere și eliberare națională a basarabenilor, despre Unirea de la 27 martie (9 aprilie) 1918 a teritoriului dintre Prut și Nistru cu România.
Iată, spre exemplu, ce scrie el despre desschiderea la 21 noiembrie 1017 a primului organ suprem de conducere al Basarabiei, Sfatul Țării: ”…Pentru prima dată în istorie, Basarabia își avea organul său suprem de conducere cu adevărat reprezentativ” (pag. 510). Tot aici, autorul precizează că ”inaugurarea Sfatului Țării s-a desfășurat în acordurile înălțătorului imn Deșteaptă-te, române.
R.W. Seton-Watson mai scrie și despre sovietele din ținut, care, în viziunea sa, ”au apărut fără nici un român în componența lor” (pag. 509), iar referindu-se la militarii basarabeni, afirmă că aceștia au jucat un rol decisiv în mișcarea nasțională în perioada analizată. Dânsul menționează că la Congresul militar-moldovenesc din 19-20 octombrie 1917 de la Chișinău, ”au participat 989 de delegați de pe toate fronturile războiului mondial” (pag. 510). El condamnă activitatea subversivă a ”frontotdel”-ului, reprezentat de Perper, Kaabak, Levenzon și de alți acoliți de ai lui Lenin, care constituia o sursă periculoasă de tensionare a situației din Basarabia, deoarece se amesteca cu brutalitate în problemele ce țineau de ”competența Sfatului Țării și guvernului local” (pag. 510-511).
În continuare, distinctul istoric subliniază că, pentru a evita, după cum se exprima el, pericolul ”bolșevizării provinciei”, Sfatul Țării a fost nevoit, în ianuarie 1918, să se adreseze după ajutor militar către Țăprile Aliate, în primul rând, către România (pag. 510-511). Declarația de Unire a Basarabiei cu România, votată de Sfatul Țării la 27 martie (9 aprilie) 1918, este apreciată la justa valoare, la fel și ratificarea Actului de Unire de primul Parlament al României întregite la 29 decembrie 1919 (pag. 512, 520).
Valoroasa lucrare a savantului și cadrului didactic englez R.W. Seton-Watson (ani în șir a fost și profesor la renumitul Colegiu Brasenose de la Oxford), care promovează istoria românilor până la destrămarea Uniunii Sovietice, era inaccesibilă pentru noi din considerente ”ideologice”, iar acum – o raritate bibliografică, cu părere de rău.
Voi finaliza cu cele spuse de istoricul rus N. Kareev: ”Adevărul istoric poate să fie numai unul pentru toate naționalitățile, adică asupra unuia și aceluiași fapt nu poate să existe două sau mai multe adevăruri ce nu se împacă reciproc…”, de exemplu, adevărul rusesc și cel românesc. Informați-vă și alegeți adevărul corect și cu credință.
