Aceasta este tema Zilei Internaţionale de luptă împotriva consumului şi traficului ilicit de droguri, marcată la 26 iunie 2019 și vine să reamintească despre obiectivele pe care statele membre ale ONU le-au adoptat pentru a crea o societate internațională fără abuz de droguri.
Sloganul ”Sănătatea pentru justiție. Justiția pentru sănătate” ține să evidențieze că justiția și sănătatea sunt două părți ale uneia și aceleiași monede, în cazul în care se impune rezolvarea problemelor legate de droguri. Deoarece consumul și traficul ilicit de droguri reprezintă una din problemele majore ale societăţii, care continuă să creeze enorme prejudicii pentru sănătatea şi bunăstarea oamenilor la nivel global, acesta, prin mişcarea liberă a persoanelor, a bunurilor şi a capitalurilor, dezvoltarea noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, mondializarea crimei organizate, determină noi provocări în propagarea şi răspândirea fenomenului. La fel, nici măsurile luate de fiecare ţară, de organismele internaţionale de profil, nu au stopat expansiunea acestui fenomen sau izolarea lui la nivelul unei regiuni geografice sau a unui singur stat.
Se estimează că: peste 92 de mil. de persoane cu vârsta de 15-64 de ani din Uniunea Europeană au încercat droguri într-un moment al vieții; mai frecvent consumă bărbații (56,0 milioane) decât femeile (36,3 milioane); canabisul este drogul încercat cel mai frecvent utilizat (53,5 mil. bărbați și 34,3 mil. femei); de-a lungul vieții cocaină consumă mai puțini – 11,8 mil. bărbați și 5,2 mil. femei; MDMA, Ecstasy – 9,0 mil. bărbați și 4,5 mil. femei; amfetamine – 8,0 mil. bărbați și 4,0 mil. femei. Fenomenul dat reprezintă una din cauza majoră a mortalităţii evitabile în rândul tinerilor – în mod direct – prin supradoză de droguri, şi indirect – boli, accidente, violenţă şi suicid, asociate consumului de droguri. Se estimează că mortalitatea constituie anual între 1-2%, iar în Europa dintre decedați de la 10.000 până la 20.000 constituie consumatorii de opiacee.
Și în Republica Moldova este îngrijorător, că în ultimii ani situația prin narcomanie se agravează: în 2018 în evidență medicală au fost luate 668 cazuri noi; cumulativ în evidență sunt 11805 cazuri, inclusiv 42 adolescenți; vârsta celor cu dependență în medie constituie 23,6 ani, iar fără dependență – 21,1ani; prin consum de droguri 32 persoane au decedat. Consumul de droguri este asociat cu probleme de sănătate acute și cronice, agravate de diverși factori, precum proprietățile substanțelor, calea de administrare, vulnerabilitatea persoanei și contextul social în care sunt consumate drogurile. Impactul teribil al consumului de droguri se prezintă prin cazurile de HIV, hepatită și tuberculoză, dereglarea dezvoltării psiho-emoțională, în special al tinerilor și riscul formării dependenţei.
De asemenea, consumul de droguri subminează relaţiile cu persoanele apropiate, deteriorează viaţa familială şi pot ruina oportunităţile copiilor si tinerilor de educaţie şi angajare, iar în ultima instanță impactul se resimte și în comunităţi, sistemele de sănătate, justiţie penală, precum și în întreaga societate. La iveală apare și un alt fenomen îngrijorător, precum legătura dintre consumul de droguri, criminalitate și terorism – fiind percepute ca o obstrucție îngrijorătoare pentru realizarea agendei pentru dezvoltare durabilă până în 2030, în special obiectivul 3 privind sănătatea și obiectivul 16 privind societățile pașnice.
