Cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, pot rămâne fără actul de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României. Totodată, se interzice înscrierea la aceeași adresă a mai mult de 10 persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie, menționează ziarul „Național” de la București, citat de IPN. Documentul vizează și cetățenii români originari din Republica Moldova.
Scopul actului normativ este de a elimina situațiile în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă. Pe fondul închirierii locuințelor fără contracte și a refuzului proprietarilor de a permite stabilirea reședinței în imobilul închiriat, în România „sute de mii de cetățeni sau poate chiar milioane se vor trezi cu cărțile de identitate anulate de MAI”, explică sursa citată.
Dovada adresei de domiciliu prin simpla declarație a găzduitorului nu va mai fi posibilă. Noile norme prevăd ca din declarația scrisă a găzduitorului, de primire în spațiu, trebuie să rezulte consimțământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă. Declarația pe propria răspundere a solicitantului trebuie însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinație de locuință și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată.
În situația în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor anulează actul de identitate. Încetarea valabilității va fi decisă în urma verificării de către lucrătorul de poliție prin care se constată faptul că persoana nu locuiește la adresa la care este înregistrată cu domiciliul. În acest caz, persoanele vor fi obligate să se adreseze serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, în vederea obținerii unui nou act de identitate.
Anterior în România au fost descoperite numeroase cazuri când pe o adresă erau înregistrate sute de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo. Printre ei figurau cetățeni din Republica Moldova, care și-au redobândit cetățenia romana și care au avut nevoie să demonstreze că au domiciliu în România pentru a obține cărți de identitate.
