Deși există comunicare activă dintre refugiații din Ucraina și multe site-uri din Republica Moldova au fost traduse în limba ucraineană, există o lacună în acest sens, unii refugiați neavând acces la informație utilă pentru ei sau nu știu unde să caute informația de care au nevoie. Totodată, există chat-uri comune în Telegram, pe alte canale, unde refugiații ucraineni caută ajutor pentru ei și ulterior beneficiază de acest suport, a menționat Roman Russu, administrator al Centrului temporar de plasament a refugiaților din str. Drumul Viilor, Chișinău, la dezbaterea publică, organizată de Agenția de presă IPN. Totodată, Roman Russu a spus că ucrainenii care au fugit din calea războiului pot cere ajutor la linia verde a Centrului temporar de plasament a refugiaților, pe care îl reprezintă. Potrivit administratorului centrului, cele mai mari probleme le întâmpină refugiații care nu au deloc acte. Roman Russu a relatat cazul unei familii mari, cu patru generații, care a venit în Republica Moldova, după ce casa lor din Cernigov a fost bombardată de armata rusă și multe din documentele acestor oameni au fost distruse. Aceste persoane au dorit să meargă mai departe de Moldova, dar nu au putut să o facă, întrucât nu aveau actele necesare. Există și probleme cu persoanele de etnie romă, care s-a refugiat în Moldova, întrucât unii dintre acești oameni nu au perfectat acte pentru copiii lor nici până la începutul războiului, a adăugat Roman Russu. Administratorul Centrului temporar de plasament a refugiaților din str. Drumul Viilor, Chișinău, a spus că nu cunoaște cazuri în care refugiaților ucraineni li s-ar fi încălcat drepturile. Altceva e că unii ucraineni nu se pot angaja conform meseriei pe care o aveau în țara lor, pentru că nu cunosc limba română, și aici e vorba în special de manageri. În același timp, mai mulți tineri care au venit din Ucraina s-au angajat la un restaurant din Moldova, pentru că oamenii din ambele țări cunosc limba rusă. Potrivit lui Roman Russu, în prezent la Centrul temporar de plasament a refugiaților din str. Drumul Viilor, Chișinău, sunt cazate circa 50 de persoane, iar majoritatea așteaptă acte pentru ei sau petrec timpul la ambasada Ucrainei în Republica Moldova. Atâta timp cât maturii sunt plecați, un voluntar lucrează cu copiii refugiați, există și spații speciale destinate activităților pentru minori. Administratorul Centrului a precizat că majoritatea ucrainenilor care au părăsit țara lor din cauza războiului și au venit în Moldova se informează în special de pe rețelele de socializare. În același timp, alți ucraineni se informează de la rudele lor care au rămas în Ucraina. Astfel, există riscul ca unii refugiații să fie dezinformați, inclusiv și despre provocările care au avut loc în regiunea transnistreană. De exemplu, unii refugiați au citit că la 9 mai ar putea începe război și în Republica Moldova și s-au alertat. Deși inițial unii ucraineni nu înțelegeau de ce Moldova nu a semnat sancțiunile împotriva Federației Ruse, abia atunci când au venit la Chișinău au înțeles acest lucru, a menționat Roman Russu. Potrivit lui, refugiații care vin în Republica Moldova sunt din sudul și estul Ucrainei și ei susțineau partidele proruse din țara lor. În prezent acești oameni nu înțeleg de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că aveau alte impresii despre președintele rus Vladimir Putin și partidele proruse din Ucraina, a subliniat Roman Russu. Dezbaterea publică la tema „Refugiații ucraineni: șaptezeci și cinci de zile de conviețuire pașnică în Moldova pe timp de război în Patria lor” este ediția a 243-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
