În raionul Ungheni cu pomicultura se ocupă 20 de producători agricoli, iar livezile sunt sădite pe 2500 de hectare. Antreprenorii mari și mici din domeniu aplică tehnologii performante pentru a obține roade înalte la hectar, lipsa pieței de desfacere însă îi pune în dificultate.
Anul acesta recolta s-a dovedit a fi una destul de mare. Unii agenți economici obțin și câte 30-40 de tone de mere la hectar. ”Problema este că prețurile de vânzare sunt sub orice așteptare. Merele se vând cu 2-3 lei, iar cele pentru suc – cu 70 bani. E este un preț derizoriu”, spune șeful Direcției Raionale Agricultură și Alimentație, Viorel Scutaru.
Viorica Croitoru, șefă de echipă într-o gospodărie agricolă, menționează: „Avem un masiv de 37 de hectare cultivat cu diferite soiuri de mere. Dacă pe cele văratice le-am mai realizat cumva consumatorilor, cu acestea de toamnă este mai problematic. Cumpărători nu avem, producție e multă și nu știm cui să o vindem. Din păcate, o dăm mai mult la suc. Vindem producția cu bănuți, pe când aici au fost investite sume mari. S-a pus mult suflet și acum ne doare inima pentru toată producția pe care o pierdem. Țăranul care muncește la sezon are și el de pierdut. Zilnic la cules mere ies în jur de 20-25 de lucrători, însă din cauza că producția nu se vinde și salariile se achită cu întârziere”, mărturisește aceasta. „Venim în toată ziua la lucru pentru a câștiga ceva, căci degrabă trebuie să ies la pensie, dar ce pensie voi avea dacă câștigăm mai nimic”, menționează Nadejda, o muncitoare din satul Todirești.
„Desigur, roada de mere în acest an este destul de bogată, chiar dacă nu-i foarte calitativă. Acei producători, care ani la rând au cumpărătorii lor constanți, se descurcă cumva, le depozitează în frigorifere, pentru ca mai apoi să găsească piețe de desfacere. Cei care stau mai rău la acest capitol, riscă să piardă roada direct în câmp”, susține Tudor Șeptelici, șef adjunct la direcția menționată mai sus.
