Unghenenii în repetate rânduri au abordat chestiunea privind terenurile ocupate de rezervoarele de gaz. Încă o dată punem în discuţie această problemă.
Potrivit Olgăi Munteanu, locuitoare a cartierului Tineretului, au trecut atâţia ani de când de ele nu mai este nevoie, de ce nu se demolează gardurile din plăci mari, nu se amenajează teritoriul îmburuienit, unde degrabă se vor înmulţi şerpii. Cât pământ, spune femeia, stă pustiu, care de mult ar fi putut fi folosit gospodăreşte. Însă se corectează imediat, spunând, ce să vorbim despre rezervoare dacă în centru de atâţia ani nu se foloseşte terenul uriaş situat vizavi de stadion.
Deci, ce-i cu rezervoarele de gaz? Unul dintre funcţionari spune că se ştie: instalaţiile, poate nu chiar toate, sunt ale întreprinderii de gazificare, iar pământul e public. Ar fi fost aprobată o decizie a consiliului orăşenesc şi s-ar fi fixat un termen pentru a stabili şi a elibera terenurile de pământ, ceea ce, chipurile, nu i-a aranjat pe furnizorii de gaze şi acum, se spune, chestiunea este examinată în instanţa de judecată.
Vlad Savin, arhitectul oraşului, face unele explicaţii. Potrivit lui, anul trecut chestiunea respectivă a fost abordată de către Consiliul Orăşenesc, fapt adus la cunoştinţa „Moldova-Gaz”. Dar… eliberarea terenurilor e o procedură destul de costisitoare, cel mai simplu e să scoată gardul, dar acest lucru va fi făcut în ultimul rând. Doar nu peste tot sunt garduri de beton, ci e instalată plasă, în plus, sunt dulapuri de distribuţie. Trebuie deci de văzut ce-i de făcut, inclusiv cu gazoductul, pe unele sectoare el ar fi utilizat. Câte sectoare sunt ocupate de rezervoare şi care e suprafaţa lor totală nu s-a calculat şi nici nu e important. Interlocutorul a menţionat filozofic că cine ar fi putut presupune că oraşul va trece de la propan la metan, la fel nimeni nu poate spune cu siguranţă ce va fi peste câţiva ani.
Ion Vişnevschi, directorul SRL „Ungheni-Gaz”, a menţionat că se va clarifica şi în cel mai apropiat timp se va face ordine pe teritoriile rezervoarelor de gaz. Potrivit lui, într-adevăr costă scump să se elibereze aceste sectoare şi nu au atâţia bani pentru a scoate totul dintr-o dată, dar se va face treptat. În Ungheni există circa 60 de sectoare de acestea, unele deja sunt eliberate. Procurând asemenea terenuri, proprietarii vor trebui pe cont propriu să le amenajeze, iar întreprinderea de gazificare se angajează să demonteze rezervorul. Dar specialiştii mai mult sunt îngrijoraţi de faptul că pentru a elibera aceste sectoare trebuie de schimbat proiectele, căci ţevile ce duc de la rezervoarele vechi sunt utilizate pentru aprovizionarea cu gaz natural.
Apropo, primăria încă n-a prezentat contul pentru arenda pământului? Primăria Ungheni, cică, nu, iar din Nisporeni ar fi primit o asemenea scrisoare. Interlocutorul spune că există o hotărâre de Guvern privind folosirea gratuită a pământului pe care sunt instalate utilaje de reducere a presiunii şi tensiunii, dacă e să vorbim de reţelele electrice.
Ce-i drept, în aceste cazuri trebuie să ne gândim că orice cheltuieli ale furnizorului de gaze vor fi o povară în plus asupra tarifelor pentru consumul de gaze.
