Republica Moldova (parte a arealului românesc) care un mediu natural bogat din punct de vedere al diversității peisajelor și al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de pădure, stepă, luncile râurilor, terenuri stâncoase, acvatice, agricole și de altă natură. În urma exploatării nechibzuite a acestor terenuri și a impactului antropic necontrolat unele componente ale acestor diversități – au început să-și piardă aspectul, structura lor naturală de altă dată.
Au început să dispară specii de plante și animale, iar multe dintre ele au devenit pe cale de dispariție. De aceea, au nevoie stringentă de protecția din partea Ministerului de resort, dar, cu părere de rău, nu prea se observă la moment. Totuși, pe parcursul anilor pentru a stăvili intervenția umană cu impact negativ, au fost create arii cu statut special de protecție din partea statului. Scopul principal al lor îl constituie conservarea și protecția naturii și a valorilor culturale respective. O arie protejată nu înseamnă numai conservarea componentelor ei, ci și de a asigura condițiile necesare pentru ca ele să prospere.
În continuare ne vom referi la câteva dintre ele care se încadrează în parametrii descriși mai sus:
„Plaiul Fagului”, se afă pe teritoriul unității administrative Ungheni, cu statut de instituție cu profil de protecție a mediului și cercetări științifice. Ca oportunitate colectivele de profil ale Academiei de Științe, ale catedrelor Universității de Stat din Moldova se implică activ cu diverse teme de cercetare științifică (relieful, flora, fauna, silvicultura ș.a)
O direcție aparte de cercetare în cadrul rezervației o constituie „cercetările silvice”. Exemplu este „Elaborarea măsurilor de optimizare și refacere ecologică a pădurilor de gorun naturale degradate”, „Dinamica înfrunzirii puieților de stejar pedunculat”; „Cercetarea ecosistemelor forestiere”etc.
Sub aspect experimental au fost modelate diverse scenarii cu abordarea problemelor ce țin de protecția mediului în regim de rezervație ș.a.
În baza realizărilor respective, până în prezent pe teritoriul rezervației au fost înregistrate 947 specii de plante, 48 specii de licheni, 65 specii de mușchi, 151 specii de ciuperci, 142 specii de păsări, 8 specii de reptile și 65 de specii ale nevertebratelor solului. Vegetația forestieră a rezervației este încadrată într-un singur trup de pădure cu denumirea „Rădeni” și ocupă o suprafață de 5387 hectare de arborete naturale, inclusiv formațiuni de fag (272 ha), frasin (1163 ha), gorun și stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169 ha). În aceste locuri se poate de întâlnit cerb, mistreț, bursuc, jderul, pisica sălbatică.
Pe teritoriul rezervației de pădure curge râul Rădeni care o desparte în două suprafețe aproximativ egale. Turiștii mai sunt încântați, de asemenea, și de cascada impresionantă a lacului din incinta terenului forestier. Rezervația „Plaiul Fagului” este un adevărat tezaur natural și mult apreciat.
„Pădurea Domnească”, așezată în lunca inundabilă a Prutului (unitatea administrativă Glodeni și parțial Fălești). Rezervația științifică „Pădurea Domnească” a fost fondată prin Hotărârea Guvernului R. Moldova în anul 1993. Scopul fondării sale a fost de a păstra pădurile cu lunci inundabile, speciile rare și pe cale de dispariție de animale și plante. Ea este situată pe o suprafață de 6032 ha, dintre care 4976,8 ha din suprafață o alcătuiesc pădurile. Din punct de vedere geografic rezervația este situată la cumpăna apelor celor două râuri – Camenca și Prut. Înălțimea ei e în medie – 40-60 metri deasupra nivelului mării.
În zonele joase adiacente Prutului se află o pădure de luncă inundabilă tipică cu specii de arbori și arbuști iubitori de umiditate. Pe coline se află pădurile de stejar – 1793 ha, de plop – 1622 ha, de salcâm – 400 ha, arțar – 270 ha, frasin – 105 ha, ulm – 25 ha, iar pădurile de conifere ocupă circa 25 ha. În total în rezervație se întâlnesc peste 570 de specii de plante, dintre care 40 foarte rare. Este cea mai veche pădure de luncă inundabilă din R. Moldova și una dintre cele mai vechi din Europa. Lacul „La Fontal” din apropierea satului Cobani face parte din rezervație și are o suprafață de 24 hectare.
Primăvara domină viorele, brebeneii, toporașii, floarea vântului. În cadrul rezervației s-a păstrat reușit o rețea de bălți care servesc ca habitat al păsărilor de apă, inclusiv a celor migratoare. Ornitofauna este reprezentată prin specii de baltă cum ar fi visparul, acvila pitică, acvila țipătoare, egreta mare ș.a. Tot aici e „Țara Bâtlanilor” – o colonie de păsări, formată din 3 specii rare de păsări de la familia Ardeidal, reprezentată de peste 1000 de exemplare de Stârc cenușiu (Ardea cinerea) și egreta mică (Egretta garzetta).
În rezervație pot fi întâlnite, de asemenea, 49 de specii de mamifere, dintre care: Zimbrul, mistrețul sălbatic, căpriorul, nurca europeană, jderul de pădure, chițcanul alb ș.a. În 2005 la 19 august în rezervația „Pădurea Domnească” au fost aduși 3 zimbri (un mascul și două femele) cu numele de Kagura, Podwarka, și rodea din Polonia. În prezent mai sunt și doi pui de zimbri. Zimbrăria în rezervație ocupă o suprafață de 32 ha. Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa, un mascul cântărește până la o tonă, iar femelele în jur de 700 kg. Cândva zimbrii trăiau în pădurile carpatine, ultimul zimbru a văzut aceste locuri în sec. al 18-lea, din cauza intervenției păguboase a omului ei au dispărut. Pentru a-i da continuitate prin lucrarea lui Alexei Vidrașcu, s-a instalat în rezervație o sculptură imensă din lemn a unui zimbru-simbol.
Actualmente Rezervația „Pădurea Domnească” este o perlă rară turistică a întregului areal românesc.
Rezervația științifică „Codrii” este cea mai veche rezervație pe teritoriul R. Moldova. Este situată la aproximativ 50 km de Chișinău, în „triunghiul”, format din trei sate: Hâncu, Căpriana și Lozova și ocupă 5200 ha de teren, care este acoperit cu pădure totalmente.
Încă în perioada interbelică, Al. Borza, cunoscutul savant – botanist, profesorul universităţii din Cluj-Napoca, a vizitat aceste păduri şi în lucrarea „Ocrotirea monumentelor naturii din Basarabia” propune sub ocrotire unele suprafeţe de păduri valoroase. Ca rezultat, prin hotărârea Consiliului de Miniștri al României din 19 iulie 1937, aceste obiecte devin monumente ale naturii din Basarabia. Deci, activități de protecție a biodiversității în cadrul actualei Rezervații „Codrii” au fost întreprinse și înainte de instituirea rezervației.
Datorită rezervației „Codrilor Moldovei”, reînființată în 1971 s-a reușit să se salveze unele specii pe cale de dispariție. Astăzi aici cresc copaci cum ar fi carpen, brad, ulm, mesteacăn, fag. O faună diversă, unde poți întâlni vulturul de aur, bursucul, iepurele, vulpea, cerbul și mistrețul. Rezervația respectivă se află sub un grad superior de securitate și este împărțită în trei zone: de o protecție înaltă, medie și scăzută. În inima rezervației există o zonă de o liniște absolută – etalonul naturii sălbatice, care se întinde pe o suprafață de 750 hectare. În limitele acestei zone se interzice orice gen de activitate. Aici omul e un simplu observator. El nu influențează în nici un fel procesele naturale.
În rezervația dată cresc aproximativ 90 de specii de plante rare, cum ar fi bumbăcărița, grâușor, iarbă de baltă ș.a. este bine dezvoltat învelișul de iarbă și arbuști așa ca: cornul sângeros, călinul, vonicerul, rogoz, leurdă.
Anual, colaboratorii științifici ai rezervației completează sistematic compartimentele „Analelor naturii”, în care includ date cu privire la specificul factorilor climaterici și a schimbărilor din componența florei și faunei cercetate.
În incinta rezervației se permit și unele activități turistice, mai mult decât atât pe teritoriul ei funcționează „Muzeul Naturii”. Deci vă îndemn să-l vizitați.
Rezervația științifică „Prutul de Jos” este situată în partea de sud-vest a republicii, flancată de satele Slobozia Mare și Văleni (Cahul). A fost creată în anul 1991 cu scopul de a proteja flora și fauna din lunca Prutului și a lacului Beleu. Suprafața rezervației este de 1691 ha și aproape două treimi din aceste teritoriu este ocupat de apele lacului Beleu. Rezervația totodată include teren, mlaștini și apele de suprafață a r. Prut, precum și zonele pitorești de terase abrupte.
Lacul Beleu – este foarte vechi, lățimea e de 2 kilometri, lungimea – 5 kilometri, adâncimea este de 0, 5 – 2 m. Cercetătorii atribuie acest lac timpurilor vechi – 5-6000 ani în urmă, atunci când cea mai mare parte a Deltei Dunării a fost sub acoperirea Mării Negre.
În prezent, apa vine în lac prin intermediul a două conducte care se unesc în una. Nivelul apei din lac depinde de revărsările râurilor Prut și Dunăre, și al inundațiilor de primăvară și vară.
Diversitatea floristică și peisagistică a determinat în mare măsură și complexul faunistic, ce cuprinde 39 de specii de mamifere, 7 specii de reptile și 9 specii de amfibieni. Ihtiofauna complexului acvatic cu apă stagnantă sau lin curgătoare, este constituită din 27 specii de pești dintre care 18 găsesc aici condiții prielnice pentru reproducere.
În apropierea lacului cresc copaci cum ar fi salcie și plopi albi. Acoperirea cu iarbă variază în dependență de umiditatea solului.
Lunca „Prutul de Jos” rămâne renumită datorită faptului că ea cuprinde un important traseu de migrație și creează condiții favorabile de popas, hrănire, reproducere și iernat pentru 192 specii de păsări. Valoarea universală a acestui patrimoniu natural a fost recunoscută prin faptul că este declarat drept zonă umedă de importanță internațională. În special, ca habitat al păsărilor acvatice – Convenția Ramsar (sub egida UNESCO), „Lacurile Prutului de Jos” (poziția 1029).
Prin diversitatea impresionantă a habitatelor și a formelor pe care le găzduiește într-un spațiu relativ restrâns „Prutul de Jos” constituie un adevărat muzeu al biodiversității, o bancă naturală de gene de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal. Vizitați nu o să regretați!
Sursa principală: Revista „Natura” și vizitele personale
