„Experții pentru gestionarea crizelor spun că dacă societatea trăiește mai mult de 200 zile în incertitudine, atunci criza devine una existențială. Moldova trăiește în criza COVID-19 deja 240 zile. De ce preferăm să trăim în incertitudine și atunci, când se poate de trăit altfel? Avem nevoie doar de o schimbare de tactici în combaterea pandemiei pentru început…”
—
Pandemia de coronavirus a expus provocărilor mii de vieți și a pus sistemele de sănătate sub o presiune enormă.
Prima țară care a aplicat restricții drastice a fost Italia. În februarie, mai multe orașe din Italia, identificate ca „zone roșii”, au fost puse în carantină, sperând să oprească răspândirea bolii în alte părți ale țării.
Modelul de carantină națională asociat cu situație excepțională a fost aplicat în majoritatea țărilor europene în primul val de pandemie.
Scopul aplicării primului val de carantină a fost de a permite sistemelor de sănătate să se pregătească pentru un răspuns la pandemie.
Printre restricțiile aplicate au fost incluse și următoarele:
- Evenimentele naționale se opresc;
- Închiderea unităților de învățământ: școli, creșe, grădinițe;
- Restricții privind traficul național;
- Închiderea magazinelor non-esențiale;
- Restricții privind traficul internațional;
- Restricții de zbor.
Deja în luna mai era clar că reducerea treptată a măsurilor de izolare va conduce inevitabil la o creștere a noilor cazuri de infecție cu coronavirus.
Țările au ales diverse tactici de luptă cu pandemia pentru așa-numitul valul doi. Unele țări au ales tactica de eradicare a virusului, altele au ales tactica de suprimare.
Țările cu tactică de eradicare aplică pe larg testarea în masă și depistarea tuturor celor contaminați, cu izolarea lor ulterioară. Suplimentar, aceste țări testează pe toți cei care vin în țară.
Logica lor este simplă: eradicăm totalmente virusul prezent în țară și nu permitem să fie adus de peste hotare.
China și unele state asiatice aplică această tactică frecvent. Recent această tactică a fost aplicată de Slovacia, o țară cu o populație de 5,5 mln oameni și un număr mediu de cazuri noi zilnice de 600. Cu suportul armatei, în Slovacia a fost efectuată testarea a 3,6 mln din populație cu teste rapide de fabricație sud-coreeană. Au lucrat în total 5000 echipe a câte 8 persoane, în corturi mobile, amplasate pe întreg teritoriul țării. Se preconizează testarea repetată peste 7 zile în anumite geografii cu o incidență mai mare. Testarea a fost benevolă. Persoanele care au refuzat testarea au fost obligate să se izoleze pentru 14 zile. Scopul proiectului a fost de a descoperi pe toți cei purtători de COVID-19 și izolarea lor. La prima etapă au fost depistate și izolate aproximativ 38000 persoane infectate cu COVID-19. Costul proiectului a fost evaluat la 43 mln euro.
La a doua etapă se prevede aplicarea testării obligatorii pentru toți cei intrați în țară. Probabil, Slovacia va fi prima țară europeană care se va declara Covid-free, urmare a măsurilor eficiente de combatere a pandemiei. Experiența lor este acum pe larg studiată și de alte țări europene.
Țările cu tactică de suprimare a pandemiei (Moldova este printre aceste țări) monitorizează evoluția cazurilor și adoptă decizii de aplicare sau ridicare a restricțiilor pentru anumite perioade. Cei care sunt infectați sunt tratați la domiciliu sau în spitale.
Modelele de restricții aplicate în valul unu și modele de restricții aplicate în valul doi sunt diferite și acum restricțiile depind de mai mulți indicatori.
Pentru a ajuta țările să mențină controlul asupra situației au fost elaborate trei seturi principale de criterii. Fiecare țară le aplică atunci când se evaluează, dacă a venit momentul să se revadă măsurile:
- Criterii epidemiologice care indică o reducere și stabilizare susținută a numărului de spitalizări și / sau cazuri noi pentru o perioadă de timp susținută;
- Capacitate suficientă a sistemului de sănătate, de exemplu, în ceea ce privește un număr adecvat de paturi de spital, produse farmaceutice și stocuri de echipamente;
- Capacitate adecvată de monitorizare, inclusiv capacitate de testare pe scară largă pentru detectarea și izolarea rapidă a persoanelor infectate, precum și capacitatea de urmărire și urmărire.
Printre elemente noi de restricții, aplicate în valul doi pot fi menționate următoarele:
- Aplicarea restricțiilor de circulație pe perioada de noapte, între orele 23.00 și 5.00;
- Aplicarea carantinei de weekend, adică de sfârșit de săptămână, pentru două zile;
- Aplicarea carantinei pentru anumite orașe sau zone, fără a închide în carantină toată țara;
- Purtarea obligatorie a măștilor peste tot, inclusiv în spațiile deschise;
- Aplicarea carantinei totale pe perioade scurte, de maxim 10 zile.
Toate aceste măsuri au un singur scop – încetinirea pandemiei. Când cazurile încep să scadă, restricțiile se relaxează. Deja este bine dovedită eficiența acestor măsuri în mai multe țări europene.
Reflecții despre posibile scenarii în Moldova
Noi am încercat să încetinim pandemia aici cu restricții severe la începutul pandemiei. Am reușit să frânăm pentru o perioadă. Ca urmare economia a avut de suferit.
Noi am încercat să permitem pandemiei să meargă pe drumul ei, în paralel cu drumul nostru. Fără să încetinim nici noi și nici pandemia. Am înregistrat un număr mare de bolnavi, un număr mare de decese, și continuăm să le înregistrăm.
Conform unor calcule, ar fi să avem în Moldova acum aproximativ 300 000 persoane trecute deja prin COVID-19, sau aproximativ 10% din populație. Compania Națională în Medicină a anunțat deja cheltuieli de peste 500 mln lei pentru COVID-19.
Noi nu am ajuns la imunitate colectivă de 60-70%, nu am eradicat virusul, nu am frânat brusc. Noi nu vrem să aplicăm noi restricții, și ne întrebăm adeseori, la ce să ne așteptăm?
Ca să scăpăm de pandemie, avem nevoie de imunitate. Imunitatea poate fi naturala, adică formată după boala. Imunitatea poate fi artificiala, generata de un vaccin. Vaccin nu este încă aprobat și presupun că nu va fi disponibil mai devreme de vara 2021.
Avem acum doar două opțiuni reale:
Să aplicăm carantină și să mai rupem din lanțurile de transmitere, să coborâm rata de infectare la un nivel controlabil și să continuăm să activăm așa în pericol permanent. Carantina poate fi locală, parțială, periodică, dar ea cu siguranță va rupe o parte din lanțurile de transmitere a bolii. Costurile de tratament oricum vor rămâne mari, și o să depășească 1 mlrd de lei pentru un an.
Să organizăm o testare în masă a populației. Asta înseamnă timp de două zile să identificăm pe toți cei contaminați și să îi izolăm. Peste o săptămână să repetăm exercițiul și să găsim pe cei rămași. Respectiv, eradicăm totul pe interior în două săptămâni și tratăm pe cei infectați real. Apoi introducem testare la cele 10 puncte de frontieră pentru toți cei care intră. Și către Crăciun posibil să ne declarăm COVID-free zone.
O să mă întrebați care este prețul? Dacă Slovacia, cu 5,5 mln populație, cheltuie 43 mln de euro, noi cu 2,6 mln populație, ar fi să cheltuim o jumătate din această sumă.
Acum o lună, China a testat 10 mln de oameni dintr-un oraș în doar 7 zile. Au depistat doar 8 cazuri pozitive. A fost un exemplu pentru întreaga lume de oprire a pandemiei. Mai multe țări asiatice au aplicat aceste tactici de eradicare și trăiesc deja mai mult de 200 zile fără niciun caz de COVID-19.
Experții pentru gestionarea crizelor spun că dacă societatea trăiește mai mult de 200 zile în incertitudine, atunci criza devine una existențială.
Moldova trăiește în criza COVID-19 deja 240 zile. De ce preferăm să trăim în incertitudine și atunci, când se poate de trăit altfel? Avem nevoie doar de o schimbare de tactici în combaterea pandemiei pentru început.
