Datele statistice ale Inspectoratului General de Poliție (IGP) arată că femeile și copiii rămân a fi principalele victime ale violenței în familie. În acest sens, apărătorii drepturilor omului recomandă ca autorităţile să urgenteze adoptarea unui cadru legislativ adecvat de protejare a victimelor violenței în familie, iar pedepsele pentru agresori să fie înăsprite. În toamna anului curent, ţara noastră urmează să raporteze în faţa statelor membre ONU cum au fost realizate cele 122 de recomandări asumate în cadrul mecanismului de Evaluare Periodică Universală (EPU) în 2012, inclusiv cele 40 de recomandări ce vizează respectarea drepturilor femeilor şi copiilor.
Timp de câţiva ani, Natalia* din oraşul Călăraşi a trăit un adevărat calvar, fiind bătută des de fostul soţ. Se întâmpla aproape de fiecare dată când acesta consuma alcool, deoarece devenea agresiv şi căuta motive de ceartă. Îşi aminteşte cu groază de acele zile, când orice discuţie în contradictoriu se termina cu lovituri din partea bărbatului…
Din martor, copilul s-a transformat în victimă
În toată această perioadă, fetiţa ei, care acum are şapte ani, a fost martora acelor scene de groază. „Sunt vie numai datorită fiicei mele. Atunci când mă bătea, el striga că mă gâtuie, iar fetiţa îmi sărea în ajutor ca să pot scăpa din mâinile lui. Şi ea, sărmănica, lua câteva palme”, povesteşte Natalia. Îngrijorată pentru viaţa copilului, femeia a depus de mai multe ori plângeri la poliţie, dar fără nici un rezultat: „Un poliţist chiar mi-a reproşat că dacă sunt supusă deseori violenţei, înseamnă că nu sunt o mamă şi o soţie bună”. Ion Chicu, şeful Inspectoratului de Poliţie Călăraşi, ne-a comunicat că ştie despre acest caz, însă a precizat că în cadrul anchetei de serviciu poliţistul respectiv a negat acuzaţiile că ar fi declarat asa ceva.
Evaluarea Periodică Universală (EPU) – un mecanism, prin intermediul căruia are loc evaluarea politicilor publice în domeniul drepturilor omului din ţările lumii. Scopul EPU este de a contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare și de a determina autorităţile statelor membre ONU să respecte angajamentele în domeniul drepturilor omului, asumate în faţa altor țări.
Ordonanţa de protecţie – un act formal
Dezamăgită de poliţie, Natalia s-a adresat la Procuratura din Călăraşi, iar ulterior a obţinut, printr-o decizie judecătorească, o ordonanţă de protecţie, prin care agresorului i-a fost interzis să se apropie de soţie şi de copil. Cu toate acestea, fostul soţ al Nataliei a continuat s-o agreseze. Abia în luna decembrie 2015, femeia a reuşit să divorţeze, iar la începutul lunii ianuarie curent, pe numele bărbatului a fost intentat dosar penal, fiind bănuit de comiterea actelor de violenţă în familie. Natalia presupune că fostul ei soţ a fugit din ţară încă înainte de a fi pronunțată sentința de divorț.
Victimele violenţei în familie nu sunt în siguranţă
Cazul Nataliei nu este singurul de acest fel. Anul trecut, Inspectoratul General de Poliţie a înregistrat 2040 de persoane supuse actelor de violenţă, dintre care 88 la sută sunt femei şi copii. Lilia Potâng, juristă la Asociaţia Promo-LEX, care este şi avocata Nataliei, ne-a comunicat că, deşi în legislaţia naţională este introdusă ordonanţa de protecţie, totuşi cadrul legislativ are nevoie de ajustări pentru ca victimele să se simtă protejate. Avocata a precizat că deseori autorităţile publice locale, asistenţii sociali şi poliţiştii nu-şi îndeplinesc obligaţiunile de serviciu: „Dacă victima depune plângere că autorităţile nu intervin la timp, după efectuarea unei anchete de serviciu, persoanele responsabile se pot alege cu sancţiuni disciplinare, în funcţie de caz. Din păcate, sancţiuni mai dure nu avem”.
Din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie:
Ordonanţă de protecţie – act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie victimei.
La Geneva, cu tema nepregătită?
În toamna acestui an, autorităţile Moldovei vor raporta în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite despre situaţia drepturilor omului din ţara noastră și despre felul cum au fost realizate angajamentele asumate în acest domeniu în anul 2012. Un aspect important vizează şi asigurarea respectării drepturilor femeilor şi copiilor, inclusiv ale victimelor violenţei în familie. Potrivit Liliei Pascal, şefa Direcţiei politici de asigurare a egalităţii între femei şi bărbaţi din cadrul Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi a Familiei, în prezent, la Ministerul Justiţiei se află la avizare un proiect de lege pentru modificarea a 13 acte legislative în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Deocamdată, însă, nu se ştie când acesta va fi trimis în adresa Guvernului, apoi în Parlament pentru adoptare. Reprezentanţii Oficiului Avocatul Poporului din Moldova consideră că autorităţile tergiversează implementarea recomandării EPU de a îmbunătăţi cadrul legislativ, pentru ca victimele violenţei în familie să fie cu adevărat protejate. În Raportul privind respectarea drepturilor omului în Moldova în 2015 care urmează să fie lansat public în curând, se insistă ca autorităţile să aprobe cât mai urgent acest proiect de lege. „Constatând tergiversarea procesului de aprobare a pachetului de legi menţionat, Avocatul Poporului a recomandat Guvernului să includă pe agenda priorităţilor imediate din activitate, adoptarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, menit să contribuie la eficientizarea mecanismului de prevenire şi combatere a violenței în familie și violenței față de femei”, se menţionează în raport.
Pedepse mai dure pentru agresori
În proiectul de lege menţionat se propune înăsprirea pedepsei penale pentru cei care au comis acte de violenţă în familie. Astfel, pedeapsa pentru cei care au comis acte de violenţă faţă de un membru al familiei va fi mărită până la trei ani privaţiune de libertate (în prezent, pedeapsa e de până la doi ani), iar aceeaşi acţiune săvârşită asupra a doi sau mai mulţi membri ai familiei, de la cinci până la şase ani. În cazul în care agresorul a provocat decesul victimei, se propune lipsirea lui de libertate de la 8 până la 15 ani, faţă de 5-15 ani cât este în prezent.
*Notă: Prenumele victimei din Călăraşi a fost schimbat.
Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.
