Relația Republicii Moldova cu Federația Rusă, la fel ca și relația cu alți actori geopolitici din regiune, contează, pentru că Moldova are un istoric, are relații tradiționale cu această țară și prin urmare aceste relații nu pot fi decât bune. Totodată, relațiile cu Rusia trebuie aduse pe un făgaș al normalității și al respectului reciproc, lucru pe care Moldova nu l-a avut pe perioada aflării la conducerea Președinției a lui Igor Dodon. De ce relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă contează mai mult decât cu alte țări și trebuie să preocupe societatea moldovenească în mod special, dar și cine și cum în Republica Moldova gestionează politica externă în general și relațiile moldo-ruse, în particular, au discutat invitații dezbaterii publice „Resetarea relațiilor moldo-ruse după alegerile prezidențiale: probleme, soluții, priorități”, organizate de Agenția de presă IPN.
Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a remarcat că relația cu Federația Rusă, la fel ca și relația cu alți actori geopolitici din regiune, contează, pentru că Moldova are un istoric, are relații tradiționale cu Federația Rusă, prin urmare acestea nu pot fi decât bune. Contează pentru că Moldova depinde de gazele naturale furnizate de Rusia, pentru că piața rusă încă reprezintă un loc atractiv pentru comercializarea produselor moldovenești. „Tot Federația Rusă reprezintă un loc unde mulți moldoveni își caută de lucru. Sunt migranți moldoveni angajați legal și spre regret, ilegal, de aceea statutul acestora trebuie soluționat. În acest sens există motive obiective ca Moldova să se preocupe de relația cu Federația Rusă, în mod special, pe lângă aspectele diplomatice”, a spus Dionis Cenușa.
Totodată, expertul este de părere că Republica Moldova nu va putea soluționa în niciun caz conflictul transnistrean fără de facilitarea Federației Ruse. În opinia sa, anume aspectele obiective menționate ar impune cumva Republica Moldova să aibă o agendă cât de constructivă și pozitivă posibil cu Federația Rusă, indiferent de viziunile politice ale guvernaților de la Chișinău. Relațiile cu Federația Rusă , ca și alte relații internaționale, sunt gestionate de Guvern și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene care coordonează la zi relațiile cu Federația Rusă. Există și Președinția, care, la fel e responsabilă de o parte din agenda politicii externe. De aceea, modul în care comunică președintele, prioritățile pe agenda acestuia în raport cu Federația Rusă, la fel contează, alături de activitatea cotidiană pe care o desfășoară MAEIE. Anumite contacte le are și Parlamentul, prin intermediul partidelor care sunt reprezentate în Parlament, care au relații bilaterale cu diferiși actori din Federația Rusă.
Mihai Mogîldea, expert și lider de echipă în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, consideră că relațiile cu Rusia trebuie aduse pe un făgaș al normalității și al respectului reciproc, lucru pe care Moldova nu l-a avut pe perioada aflării la conducerea Președinției a lui Igor Dodon. „Dacă asta înseamnă resetarea relațiilor cu Federația Rusă, atunci ar trebui de mizat pe o bună funcționare a dialogului la nivel instituțional cu cei din Federația Rusă. Lucrul care mă bucură personal este că, odată cu venirea la conducere a președintelui Maia Sandu, cel puțin, la nivel declarativ, din agenda propusă în timpul campaniei electorale, dar și din declarațiile făcute după câștigarea mandatului de președinte, înțeleg că Moldova va avea o poziție mai uniformă la nivelul instituțiilor de stat, la nivelul MAEIE și la nivelul Președinției, legate de anumite probleme cheie pentru dialogul cu Federația Rusă. Este vorba despre problema retragerii grupului operativ al trupelor ruse din regiunea transnistreană, precum și respectarea suveranității Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele Rusiei față de Moldova. Asta ar fi o noutate pozitivă pentru viitorul dialogului cu Federația Rusă”, a spus Mihai Mogîldea.
Expertul este de părere că, în perioada aflării lui Igor Dodon la Președinție a existat o încercare de a ignora unele apeluri internaționale, precum și expuneri ale conducerii țării la forumurile naționale, internaționale legate de respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. „Spre regret, acest lucru nu a făcut nimic altceva decât să șifoneze imaginea sa ca președintele, dar și poziția internațională a țării la nivelul interacțiunii cu alți parteneri europeni și transatlantici. Acest lucru trebuie să se încheie și să avem o poziție comună, uniformă, bine cunoscută și în strânsă conexiune cu interesele naționale ale țării”, a adăugat Mihai Mogâldea.
În opinia lui Valeriu Ostalep, expert în domeniul relațiilor internaționale și securității ar trebui ca fiecare să-și pună întrebări pe care societatea de ani de zile nu și le pune: „Care sunt numele de familie ale persoanelor care iau decizii în raport cu politica externă în general, cu Federația Rusă, în particular? În baza la ce documente acționează toate persoanele angajate la MAEIE, circa 500 de persoane? Care este sensul existenței acestui minister, pe cine monitorizează, de ce se ocupă? Este o tradiție de mulți ani când MAEIE nu poartă nicio răspundere publică. Pe ce cheltuie banii? Pentru că sunt bani enormi care sunt cheltuiți deseori fără sens. Societatea și guvernarea niciodată nu întreabă cine este acest minister și cu ce se ocupă el. Opinia MAEIE nu este luată în considerare de nimeni. Rolul lor este de „Poșta Moldovei”. Le-a transmis cineva, ei au retransmis și în direcția opusă iarăși au retransmis, astea-s toate funcțiile Ministerului de Externe la ziua de azi”, a spus ex-viceministrul MAEIE.
În altă ordine de idei, Valeriu Ostalep a spus că, în Ministerul de Externe, de când el există, funcțiile legate de Rusia erau considerate cele mai neclare, „pentru că oamenii nu știau niciodată ce exact trebuie să facă. Nu există o persoană care să poată fi numit specialist în relațiile cu Federația Rusă”. El spune că, începând cu Vladimir Voronin și ceea ce a urmat după asta, „nicidecum nu poate fi numită politică externă și nici moștenire și nici coerență, asta poate fi numită: ce vreau aceea fac”. „Persoana de decizie care a urmat după Vladimir Voronin la rând, Vlad Filat spunea într-un fel, Vladimir Plahotniuc spunea în altul, Igor Dodon toți cunoaștem cu ce se ocupă. Asta nu este politica externă a unui stat. Republica Moldova nu are politică externă în general și Republica Moldova nu are oameni care să o reprezinte în baza unor documente”, a adăugat expertul.
Dezbaterea publică „Resetarea relațiilor moldo-ruse după alegerile prezidențiale: probleme, soluții, priorități”, este ediția a 161-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
