Continuare, început aici.
La 28 noiembrie 2010 în R. Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate. Cauza principală – nu s-a reușit alegerea șefului statului. Rezultatele votului au fost următoarele: PCRM – 42, PLDM – 32, PDM-15, PL-12. După negocieri îndelungate de interes personal și de partid la 30 decembrie 2010 se constituie Alianța pentru integrare europeană 2, urmată de partajarea funcțiilor în stat la toate nivelurile.
Alegerile parlamentare din 2014 în R. Moldova au avut loc pe data de 30 noiembrie. După totalizarea voturilor au urmat PSRM – 25, PLDM-23, PCRM- 21, PDM-19 și PL-13. În perioada acestui legislativ au avut loc dansul guvernelor: Guvernul Gaburici (18.02.2015-22.06.2015), Guvernul Streleț (30.07.2015-20.01.2016), Guvernul Filip (20.01.2016-8.06.2019).
Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au adus surprize: PSRM – 35, PDM-30, Blocul ACUM – 26 și PP Șor – 7. Alegerile s-au desfășurat în perimetrul a 51 de circumscripții uninominale. În lipsa unui compromis între partidele parlamentare, R. Moldova intrase într-o criză politică profundă. În ultima zi posibilă, la 8 iunie 2019, apare de urgență un guvern de coaliție (PSRM și Blocul ACUM), condus de Maia Sandu. Recunoscut pe exterior de SUA, Franța, Germania, Polonia… Cu toate acestea, la 12 noiembrie 2019, într-un litigiu privind proiectul de lege asumat de guvern, proaspătul Guvern, în frunte cu Maia Sandu, este demis de către coaliția PSRM și PDM.
Un alt guvern PSRM și PDM, condus de Ion Chicu, a fost format la 14 noiembrie 2019 până la 7 noiembrie 202, când PDM a părăsit coaliția de guvernare. A urmat un șir de tentative de formare a unui alt guvern (Gavrilița, Grosu, Durleșteanu…), dar fără rezultate (decembrie 2020-martie 2021). La data de 15 aprilie 2021 Curtea Constituțională a recunoscut circumstanțele dizolvării Parlamentului R. Moldova. În scurt timp după emiterea Hotărârii Curții Constituționale, Maia Sandu, Președinta republicii, a dizvolvat parlamentul (28 aprilie 2021) și a stabilit data alegerilor anticipate la 11 iulie 2021. După alegerile respective se configurează următorul spectru parlamentar: PAS – 63, PSRM – 32, PP Șor – 6. E a doua oară când un partid politic obține majoritatea parlamentară după PCRM (2001-2009).
În străinătate (11 iulie 2021) au participat la vot peste 212 mii persoane, în comparație cu recentele alegeri prezidențiale la care au fost peste 320 de mii de votanți. R. Moldova este în continuare atrasă în febra campaniei electorale pentru parlamentare de la mijlocul anului 2025. Sperăm să se desfășoare într-o manieră liberă și corectă.
Dacă am încerca să concluzionăm unele aspecte ale vieții politice din republică, putem constata: tot felul de alianțe, coaliții cum se mai numeau, mare avantaj pentru populație și, în general statului, nu au adus. Cauza a fost dominația intereselor personale și de partid asupra celor naționale. Partidul de la guvernare se lovește dur de moștenirea respectivă. R. Moldova, al doilea stat românesc, ocupă o nouă amplititudine în relațiile internaționale, datorită prestației Președintei, Maia Sandu. Restanțe sunt pe interior, pe care partidul de la guvernare este obligat să le recupereze în scurt timp. O muncă asiduă, fără osteneală și declarații. „Neînlocuiți nu există, în schimb există irepetabil” (Pablo Picasso).
