Tot mai multe femei depășesc stereotipurile legate de faptul că violența ar fi o problemă privată și aleg să vorbească. Deși percepția asupra violenței în bază de gen se schimbă, fenomenul încă persistă, iar specialiștii care interacționează cu victimele întâlnesc dificultăți mari în încercarea de a schima situația. Violeta Andriuța, avocat al Centrului de drept al femeilor, a declarat pentru IPN, în contextul campaniei naționale „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, că în Republica Moldova este înrădăcinată convingerea că femeia trebuie să se supună bărbatului.
Violeta Andriuța afirmă că centrul pe care îl reprezintă ajută femeile să obțină ordonanțe de protecție, cu obligarea agresorului să urmeze programul de consiliere psihologică, resocializare. Cu regret, a întâlnit un singur caz când agresorul a urmat acest program. „Chiar dacă avem mecanisme legale pentru a reduce comportamentul violent al agresorului, nu avem un mecanism prin care să obligăm agresorul să urmeze acest program”, a spus Violeta Andriuţa.
Potrivit lui Ion Oboroceanu, președinte al Centrului de drept din Căușeni, datele statistice despre fenomenul violenței pe bază de gen nu reflectă realitatea. Victimele continuă să nu aibă încredere în prestatorii de servicii, poliție, procuratură, instanță etc. Deși toți spun că legea este bună, nu este suficient de cunoscută de către prestatorii de servicii, organele de drept, asistența socială. Nici victimele nu-și cunosc drepturile. Multe femei sunt victime invizibile, nimeni nu știe despre problema lor, iar dacă cineva este martor al agresiunii, preferă să nu să se implice. Indiferența este încă mare, spune Ion Oboroceanu.
În opinia sa, sunt necesare acțiuni noi pentru a încuraja victimele violenței să denunțe abuzurile și să acceseze serviciile care le sunt destinate. Pe de altă parte, reprezentanții serviciilor nu să trebuie să aștepte în birouri când victimele le vor trece pragul, ci trebuie să meargă în teritoriu, în întâmpinarea victimelor. Doar atunci numărul celor care suferă va fi mai mic. Președintele Centrului de drept din Căușeni regretă că, deși există programe și servicii pentru agresori, nu a auzit vreun caz în care un agresor să spună că acestea l-au ajutat.
Daniela Misail-Nichitin, directoarea programului Femei a Centrului Internațional La Strada, spune că în ultimii ani s-au schimbat lucrurile pe dimensiunea prevenirii, protecției și combaterii violenței în familie. Există prevederi care permit o mai bună protecție a victimelor. Din perspectiva violenței sexuale, se cere o revizuire cadrului legal în ceea ce privește sancționarea violatorilor. De asemenea, e nevoie de servicii pentru a oferi o mai bună protecție femeilor supuse violenței sexuale.
Daniela Misail-Nichitin mai spune că la nivel național nu există o practică uniformă în ceea ce privește lucrul cu agresori și foarte puțini cunosc despre programele de corecție existente. Daniela Misail-Nichitin îndeamnă pe toți cei care au fost martorii unui act de violență, să încurajeze victima să ceară ajutor, să solicite asistență și să sesizeze organele de drept.
Un grup de deputați ai din fracțiunii PAS, Blocul ACUM, au cerut astăzi președintelui Parlamentului, Zinaida Greceanîi, să includă pe agenda legislativului ratificarea, până pe 10 decembrie, când se marchează Ziua Drepturilor Omului, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, semnată la Istanbul în 2017.
Startul campaniei naționale „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” s-a dat la 25 noiembrie. În Republica Moldova, campania are loc al 17-lea an consecutiv și a preluat sloganul ONU din acest an: Orange the World: Generation Equality Stands against Rape! (Colorează lumea în oranj: Generația Egalității unită împotriva violului!).
