„Refuz să mă las înfrântă sau să mă simt înfrântă până nu mi s-a smuls ultima fărâmă de speranță”, astfel de cuvinte o caracteriză pe Maria – Regina României și a tuturor a noastră.
La 29 octombrie 2023, se împlinesc 148 de ani de la nașterea Reginei Maria a României, soția Regelui Ferdinand, o personalitate de excepție a istoriei noastre a românilor. O englezoaică, care a simțit și a trăit românește ca nimeni alta.
Regina Maria a ajuns să cunoască profund poporul român, cultura, obiceiurile, regiunile rurale și, mai ales, aspirațiile românești, care au devenit și ale ei.
Ea s-a implicat activ în viața politică, având întâlniri cu miniștri și diplomați susținându-și fervent punctele de vedere. Înainte și după izbucnirea Primului Război Mondial (1914-1918) Regina Maria a dedicat cu generozitate timp și energie soldaților răniți pe front și bolnavilor de tifos și holeră, a coordonat colaborarea cu Crucea Roșie, a organizat spitale de campanie și a strâns fonduri pentru serviciul de ambulanță, primind supranume precum „Regina soldat” sau „mama răniților”.
Regina Maria s-a alăturat apoi oamenilor de stat români de pe o poziție neoficială, la convorbirile de pace de la Paris (1919-1920), rolul ei important în Marea Unire de la 1 decembrie 1918, fiind de necontestat.
Fermecătoare și distinsă, Regina Maria, s-a bucurat de-a lungul vieții de atenția celor mai importante personalități politice, anume pe plan mondial. După anii de război, Regina vizitează Franța și Marea Britanie, fiind trimisă de Rege și susținută de clasa politică, pentru a pleda cauza țării la Conferința de Pace de la Paris, unde a fost unul din cei mai potriviți emisari, impresionând prin puterea ei de convingere, spre recunoașterea visului istoric al românilor: România Mare. În cadrul respectivei conferințe de la Paris a avut întrevederi cu Primul-Ministru francez, Georges Clemenceau, cu Președintele Franței, Raymond Poincare, invitată să treacă în revistă garda de onoare de la Palatul Elysee.
De asemenea, a fost primită oficial ca membru corespondent al Academiei de Arte Frumoase din Paris, fiind singura femeie, căreia i se rezervase o astfel de onoare.
A avut întâlniri și cu alte personalități importante, precum Președintele SUA, Woodrow Wilson, cu Prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, Mareșalul, Foch ș.a.
Dragostea pentru România a devenit una cu ființa sa. Una din acțiunile sale a fost și vizitele în teritoriile unite ale României. În această ordine de idei, se înscrie și vizita Regelui Feridinand (1865-1927) și a Reginei Maria (1875-1938) întreprinsă la Chișinău între 20 și 23 mai 1920, simbol a unui „act de afirmare a legitimității și a suzeranității”, țării… Vizita regală în Basarabia a avut loc înainte de semnarea Tratatului de la 20 octombrie 1920, unde principalele puteri aliate recunoșteau unirea aceasta cu România.
Traseul familiei regale a urmat itinerarul Ițcani, Suceava, Putna, Rădăuți, Cernăuți, Noua Suliță, Hotin, Bălți, Chișinău, Cetatea Albă, Leipzig, Basarabeasca, Valul lui Traian, Belgrad, Reni și Izmail (ultimele două bombardate azi de rachetele rusești).
În Basarabia, trenul regal, poposește în orașul Bălți în dimineața zilei de 19 mai, miercuri, ora 9.30. familia a regală a fost întâlnită la gară cu onoruri militare și de primarul orașului Bălți, D. Hâncu, și președintele zemstvei din Bălți, V. Boutmy. Înalții oaspeți au participat la o slujbă religioasă și au vizitat bisericile celorlalte confesiuni: armeană, poloneză, singoga, apoi spitalul de boli infecțioase din oraș.
La Chișinău înalții oaspeți sosesc în ziua de 20 mai, joi, zi când se sărbătorea Înălțarea Domnului, moment descris în amănunte de către Regina Maria: „…străzile erau înțesate de mulțimea entuziastă…, fără îndoială, pământul este românesc, iar populația este românească”. Prima zi a fost consacrată exclusiv cunoașterii unor instituții importante din Chișinău. Au asistat la un Te-Deum, oficiat în Catedrala Nașterea Domnului, secundat de Arhimandritul, Visarion Puiu, și toți stareții mănăstirilor basarabene.
După masă Regina Maria a vizitat orfelinatul de copii, azilul de bătrâni, Liceul de fete nr.1, Conservatorul, Școala de Țesătorie și Căminul Invalizilor din Primul Război Mondial. A doua zi, vineri, 21 mai 1920, a urmat un parastas, oficiat de Mitropolitul Gurie în catedrala din Chișinău, în memoria ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă. Regina Maria a vizitat spitalul evreiesc, căminul orfanilor de război și Școala eparhială de fete.
A treia zi, sâmbătă, 22 mai, Regina Maria și principesa Elizabeta vizitează Ospătăria Populară, unde au fost întâmpinate de părintele Vasile Guma. Ospătăria Populară din Chișinău făcea parte din Asociația „În numele lui Hristos”, înființată în timpul Primului Război Mondial, când numărul celor nevoiași avea nevoie de sprijin și ajutor era excesiv de mare.
În continuare Ospătăria Populară devenise o Asociație pentru întreaga populație nevoiașă a Chișinăului și nu numai. Ca urmare, la 22 noiembrie 1923, Ospătăria Populară a obținut ocrotirea augustă a M.S. Regina Maria.
După masă Regina Maria a participat la un concert, iar la 16.30 a oferit un ceai doamnelor din Chișinău. În seara zilei de 22 mai 1920 familia regală a luat trenul spre Cetatea Albă, cu staționări în Basarabeasca și ulterior în Belgrad.
Basarabia, în special Chișinăul, au cinstit memoria Reginei Maria a României prin denumiri de străzi, licee, spitale, orfelinate și localități. În urma reformei agrare din 1921, prin împroprietărirea țăranilor basarabeni, au luat naștere noi localități. Una din ele este satul-comună Regina Maria din preajma orașului Soroca, înființat în 1922, oficial datat cu anul 1925. În perioada construcției satului, locuitorii s-au adresat Reginei Maria după ajutor material. Regina Maria a mers în ajutorarea lor cu lemn din Carpați (Bucovina). Ca urmare, oamenii satului au decis, ca acesta să poarte numele măreț al Reginei Maria. În aprilie 2016 în centrul satului a fost dezvelit bustul măreț al Reginei Maria. Ulterior Prințesa Margareta a contribuit la construcția bisericii cu hramul Sf. Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.
Înainte de cea de-a doua conflagrație mondială (1939-1945) în sala de festivități a Primăriei Chișinău a avut loc o ședință de constituire a Comitetului activ pentru ridicarea unui monument în cinstea vizitei Reginei Maria la Chișinău. Inițiat din 12 august 1939 aparținea Colegilor Medicilor din județul Lăpușna și din Chișinău. Datoria sfântă era de a imortaliza în bronz, în centrul orașului Chișinău, chipul Reginei Maria „pentru faptele mari pe timpul războiului reîntregirii, cunoscută ca Mama Răniților și Alinătoarea durerilor în vremurile mari și grele ale neamului românesc”. Evenimentele ulterioare după ocupația sovietică nu au permis realizarea acestei inițiative. Dar, în cele din urmă, cu ajutorul Domnului inițiativa respectivă este realizabilă, în zilele ce urmează va avea avea loc dezvelirea de către Asociația Monumentelor Istorice în fața LT „Gh. Asachi” din Chișinău.
De remarcat aprecierea deosebită celor de la administrația publică locală a municipiului Ungheni că au contribuit la deschiderea Centrului Cultural Multifuncțional „Regina Maria” din cartierul Berești. „Dumnezeu întotdeauna mă ajută când încep să mi se golească mâinile”, scrie în memoriile sale Măreața Regină a tuturor Românilor. Cine îi va urma gândul și fapta pentru binele și unitatea neamului românesc? Începutul este, urmează fapta…
Sursa principală: „Vizita Regală la Chișinău (1920) – imagine și istorie”, Ana Grițco, Tyrageția, nr.2, 2014
